Indigen/ Space for the Soul este un local marca fraților Gache (care dețin și Linea Closer to the Moon, Interbelic, Nishani și La Grande Belezza). Localizat pe malul lacului Tei (Strada Tuzla, 50), Indigen a fost deschis în vara lui 2023 și pare că a fost construit în jurul conceptului de plajă în mijlocul capitalei.
Indigen, un spațiu pentru suflet
Am fost la Indigen curând după ce și-a deschis porțile. Literalmente porți, pentru că spațiul este o grădină urbană generoasă, cu o intrare grandioasă. Are trei zone mari de servire – tribal areas: o zonă clasică de terasă, cu mese de lemn („the land”), o zona cu bănci joase și fire pits („the wind”) și o zonă de plajă, care în 2023 avea nisip, mese joase cu pufuri și șezlonguri („the sand”). Astăzi, zona de plajă a fost transformată puțin și au fost puse un fel de separeuri circulare din răchită, care au câte trei-patru mese, ca să ușureze servirea. Dar asta nu a răpit din ineditul zonei sau al locației și este spectaculos să iei masa lângă lac, la lumina lumânărilor.
Designul și atmosfera locației au fost (și încă sunt) speciale. Dar, la momentul deschiderii, meniul de mâncare, nu a avut nimic special de menționat. Mâncarea era bună, dar clar nu era motivul principal de a veni la Indigen. Iar servirea era greoaie, pentru că ospătarii nu făceau față fluxului de comenzi. Fast forward în ziua de azi și vorbim de cu totul altă experiență! Nu numai că designul locației și flow-ul zonelor a fost îmbunătățit astfel încât sunt suficienți ospătari în fiecare zonă și sunt foarte atenți și prezenți la mesele lor, dar meniul de mâncare este și el upgradat, cu influențe clare din bucătăria de la Nishani.
Ce am mâncat la Indigen
Ca starter am comandat salata de vinete cu brânză și roșii (45 lei), una din combinațiile mele preferate. Roșiile sunt de sezon, gustoase și dulci, iar brânza este maturată, de oaie. Vinetele au gust ca și când ar fi fost coapte la jar (nu știu dacă e chiar așa, dar gustul este autentic de foc de lemne). Tot la starter am luat și un hummus cu legume coapte (38 lei). Sună simplu dar, de fapt, pe un pat de hummus făcut de la zero, erau ceapă roșie confiată, ardei gras galben și roșii cherry coapte, ridichi, chimichurri, sumac și ceapă prăjită. A fost, cu siguranță, un alt fel de hummus.
La felul principal am luat un Philly Cheesesteak cu pastramă de vită (79 lei). Dar nu orice fel de Philly Cheese, ci unul într-un aluat marocan (un aluat subțire, care arăta ca un covrig cu semințe). Pe lângă ceafa de vită, are salsiccia, ceapă roșie murată, castraveți murați, chimichurri, momofuku, cheddar și mozzarella. Iar toate aceste ingrediente se îmbină perfect, fără să acopere gustul vitei. Este un Philly Cheese reinterpretat și puțin mai delicat, dar rămâne tot un comfort food decadent.
Am încheiat cu desertul, la care am servit sfere dulci cu înghețată de vanilie și lemond curd (39 lei) . Înghețata de vanilie, lemon curd și chipsurile de migdale în caramel au fost foarte bune, dar mini gogoșile au fost prea dulci pentru gustul meu. Chiar și mâncate împreună cu restul elementelor (nici chiar crema de lămâie nu a fost suficient de acră încât să contrabalanseze dulceața aluatului). Dar restul desertului a fost foarte răcoritor, exact ce trebuia după felul principal.
Cine este La Dame Gourmande?
Recenzorul nostru anonim! Ideea e foarte simplă: am vrut să avem pe cineva fără „față” și fără nume, așa încât nimeni să nu știe cine e atunci când îi intră în restaurant. Pentru ca apoi, să ne povestească pe bune experiența avută. Cum a fost mâncarea, cum a fost atmosfera, ce i-a plăcut și ce nu. Exact cum i-ar povesti unui prieten care-i cere o recomandare! Mai multe despre ea și despre sistemul pe baza căruia face recenziile, găsești aici.
