Am citit pentru dumneavostra despre the slow fix sau cum sa facem totul mai lent, dar mai temeinic! Prin analiza realizata de jurnalistul si publicistul Carl Honoré, eu mi-am schimbat perspectiva: lentoarea are sens. Lumea trebuie s-o lase mai moale !!! Hmmm….deci ne-am putea gandi ca se va hrani lent !…Adica va sta mai mult prin restaurante si bistrouri?!…Prin cafenele si ceainarii, mai mult deci in jurul bucatelor?! Pai de aceea va spunem doua-trei vorbe despre aceasta carte, aici in Restograf.ro. Fast este in antiteza cu slow. Iar fast food este antiteza la slow food. Pentru lenesi, cei ce adasta si broaste testoase, „Elogiu lentorii” este acea carte care ofera empiric niste probe, din mai multe domenii, ca lumea se poate invarti si mai incet. Miscarea slow exista !
In 10 capitole autorul ne demonstreaza ca in lentoare exista valoare. „Repede inseamna sa fii ocupat, sa fii agresiv si grabit, cantitate in detrimentul calitatii….lent inseamna calm, atentie, sa reflectezi, legaturi cu oamenii.” Am parcurs dar paginile cartii si uneori am vrut sa vedem si la zi cum mai stau lucrurile.
Aflam din carte despre „Societatea pentru decelerarea timpului” sau „Slow Society – for the Deceleration of Society toward Sustainability” (dupa cum am verificat in Internet, pentru actualizare). Membrii organizatiei care functioneaza in Europa, cred ca suntem impinsi de la spate de capitalism si ca multe erori de functionare ale societatii de azi se datoreaza grabei irationale. Decelarea este solutia propusa pentru sustenabilitatea civilizatiei umane. Un alt grup ce sustine lentoarea este „Sloth” („Lenesul”). Este Japonia tara care sa anime niste oameni care sa sustina ca mai incet inseamna mai bine? Se pare ca da. Dupa ce o mana de oameni, printre care si Shinichi Tsuji, au creat Clubul „Sloth”, totul a capatat o amploare pana la forma unei „Slow Living Movement”. Ei isi motiveaza alegerea astfel: „Slow can be understood to mean alternative, sustainable, ecological, local, and happy. Slow means “to connect”. Connection between people and people, people and nature, north and south, right and left, urban and rural, and more.” Mai pe scurt, incet inseamna alternative, sustenabil, ecologic, local si fericit. In apropiere de Japonia, peste umar, in America, exista Fundatia Long Now ce si-a propus sa schimbe modul de gandire societal pe termern scurt, expeditiv, catre un orizont de timp adecvat. 10.000 de ani. De la ce au pornit? “The Long Now Foundation was established in 01996 to creatively foster long-term thinking and responsibility in the framework of the next 10,000 years.” Simplu, nu? Stimularea gandirii pe termen lung, adica ce mai tura-vura, mai incet inseamna mai responsabil. Ca intruchipare palpabila au creat ceasul pentru 10.000 de ani. Despre organizatie si ce face ea, gasiti in resurse indicatia documentara si un frumos film ce va invita sa contribuiti la activitatea lor. Aflam din studiul lui Carl Honoré ca miscarile contra-curentului au existat mai demult, de la industrializare incoace. Ceasul, masurarea timpului si normarea muncii au fost uneori privite cu ostilitate, in 1776 la Paris (legatorii de carti), transcedentalistii americani (in 1845, Henri David Thoreau, unul dintre ei s-a retras intr-o coliba), in 1870 Miscarea Britanica pentru Arte si Meserii s-a creat pentru a sustine artizanatul, ca forma de opozitie contra productiei industriale. Bicicletele au fost privite cu suspiciune si scepticism si criticate ca ar putea deforma figurile utilizatorilor lor. Exemplele din capitolul 2 identifica semintele disidentei, numeroase la nivel de organizatii, oameni, idei, situatii, aparate, chiar si un indemn serios din Biblie: „Opriti-va si cunoasteti ca Eu sunt Dumnezeu.”
Capitolul 3 „Hrana: O schimbare radicala” este ceea ne ne trebuia ca sa o spunem o data in plus. Terapia sociala prin gastronomie impune tihna, gandire, savurare si incantare, se vorbieste despre slow food in analiza. La un moment dat curentul fast food a fost atat de puternic incat au existat restaurante care te serveau la masa cu produse congelate, iar consumatorii aveau la dispozitie cuptoare cu microunde, pentru self-service. Nu stim daca oroarea asta a rezistat, nu am mai gasit referinte in internet. Se spune doar despre cei ce au propus asta, reteaua Tad’s, ca este tipul de restaurant pentru saraci. Anthelme Brillat-Savarin este adus ca martor in discutia despre gastronomie si nevoia de gateala nepripita. Un jurnalist american a investigat si a scris apoi „Fast Food Nation” (Eric Schlosser), despre neregulile ce exista industria alimentara. Aceasta ar oferi consumatorilor, din graba si goana dupa profit, carne cu probleme. Cu alte cuvinte nu ofera produsul perfect, ci hamburgeri cu agenti patogeni. Mai multe elemente ale grabei cu care traieste lumea contemporana s-au infiltrat si in modul nostru de-a ne hrani. Contra-atacul a fost pornit cu mai bine de 20 de ani in urma de miscarea Slow Food, care cere dreptul popoarelor la a-si alege hrana, pentru ca agricultura industriala nu este singurul raspuns la nevoile noastre. Slow Food este o organizatie internationala care sustine agriculturile locale, agricultura durabila, propune preferinta culturala locala pentru hrana, incearca sa salveze alimente pe cale disparitie. Organizeaza mai multe manifestari eco-gastronomice in Europa precum Terra Madre, Slow Fish, Slow Cheese, Salone del Gusto, Eurogusto. Este o organizatie militanta care, dintr-un punct de vedere este o organizatie de consumatori gastronomi, de luptatori in domeniul gastronomiei. Acestei abordari i s-au alaturat oameni care au creat miscarea Citta Slow: mai putina poluare, reducerea zgomotului, cresterea spatiului pentru pietoni si a zonelor urbane deidcate acestora, piete si restaurante care sa ofere produse locale, traditii culinare si estetice locale, buna vecinatate.
Pentru a va da posibilitatea sa cititi cartea nu mai insistam, pentru ca deja sunt argumente consistente pentru o abordare slow a lucrarii. Pe parcursul a 278 de pagini ale editiei propuse de editura Publica, mai aflam despre raspandirea meditatiei (budismul ori practicarea Chi Kung), gimnastica Pilates, miscarea Super Slow, medicina complementara (MCA), sex cu incetul sau Slow Sex (sau sex tantric, cum va place). Precum si despre identificarea nevoii de a avea timp liber, care poate fi obtinut daca muncim mai putin dar mai bine organizat. Multe, foarte multe agrumente, bine dozate, adunate si completate, suntem pana la urma convinsi ca a trai lent este un mod de viata posibil si necesar.
Asa ca trec la o intrebare care ne ofera un argument. De ce a bagat viteza Dumnezeu in opera sa magna, crearea lumii si a celor doi nauci, facand totul in doar sapte zile? Nu vi se pare curios? Atat de repede? Unii vor gasi explicatii in ciclurile lunare, solare, in rotatii si para-rotatii. Pe bune? Chiar nu putea Dumnezeu sa o lase mai moale? Pentru ca se pare ca de la Domnia-sa avem aceasta legacy divina: grabiti-va, grabiti-va, grabiti-va! Este timpul sa ne gandim mai bine si sa incetinim, mai incet, si mai incet, cu si mai mult timp pentru noi, pentru familie. Si pentru o cina tihnita in oras cu prietenii. Here is to you, slow!
RESURSE
„Elogiu lentorii – O provocare adresata cultului vitezei”, Carl Honoré, traducere de Roxana Popescu, editura Publica, 2008
„Slow Society – for the Deceleration of Society toward Sustainability”, http://www.slowsociety.org/
Slow Japan – „Slow Living Movement”, http://slowjapan.wordpress.com/
Long Now Foundation, http://longnow.org/
Miscarea Slow Food, http://www.slowfood.com
Reteaua internationala CittaSlow, http://www.cittaslow.org/
***
