Gătim, gătim, mâncăm, mâncăm, dar mai și citim. Iată cele mai interesante cărți românești de bucate și gastronomie pe care te invităm să le descoperi. Oferă călătorii culinare în trecut, în vremurile când a găti însemna să aduni din ogradă ce se găsea și să le transformi în gusturi alese. O carte de bucate sau de istorii culinare e și cadoul perfect pentru cei care trăiesc pentru a mânca.
5 cărți românești de și despre bucate, pe care să le ai în colecția ta
Întoarcerea la origini
Volumul Zămuri – Supe, tocane și delicii; Rețete ardelenești din bătrâni, de Mircea Groza, a apărut în vara anului trecut, la Editura GastroArt. Această carte de povești și rețete gastronomice a fost nominalizată la două categorii la Gourmand Awards 2023 – The Best in the World. Volumul conține 182 de rețete pentru supe și ciorbe. Acestea sunt ilustrate bogat și colectate timp de peste 40 de ani de Mircea Groza de la bătrânii din satele județului Sălaj. Rețetele sunt scrise într-un limbaj regional, folosind transliterația fonetică. Astfel, autorul își propune să păstreze atât patrimoniul culinar, cât și caracteristicile specifice regiunii. Volumul include, de asemenea, un glosar cu sute de termeni explicați.
„Încerc, prin aceste scrieri, să redau specificul local în ceea ce privește gastronomia locală, aș zice mai exact, alimentația populară. Ceea ce este reprezentativ din acest punct de vedere este fericita îmbinare a rețetelor a cel puțin patru etnii. Români, maghiari, slovaci, evrei. Și obișnuința folosirii unor anumite ingrediente, specifice unora, obiceiuri preluate de toți ceilalți. Exemple sunt multe. Cartofii folosiți în special de slovaci. Ceapa provenită de pe valea Crasnei, mai ales în satele vecine comunei Pericei. Ciuperci de pădure. Întinsele livezi și vii ale căror fructe sunt tot mai folosite în bucătărie. De câțiva ani public sub diferite forme rețete vechi din zona mea. (…) Se pare că este un trend real de întoarcere spre tradițiile culinare. Din ce în ce mai des se face o paralelă între mâncarea sănătoasă și rețetele tradiționale. Observ cu bucurie că în multe concursuri și festivaluri gastronomice, chiar și în unele show-uri televizate, apar tot mai des referiri la bucătăria tradițională. Cred cu tărie că România are o bucătărie tradițională”, spune Mircea Groza în cuvântul înainte.
Dacă dragostea trece prin stomac, rețetele nu sunt doar ingrediente
Colecționarul de sarmale
, scrisă de Cosmin Dragomir, jurnalist și scriitor gastronomic, a apărut în toamna lui 2023. Este o culegere de texte gastronomice, parte inedite, parte publicate pe diferite canale media în perioada 2017-2923. Cosmin Dragomir este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști culinari de la noi. În 2017 a lansat gastroart.ro, prima revistă de specialitate dedicată cercetării istoriei gastronomiei și ospitalității românești, iar în 2018, editura omonimă specializată în valorificarea patrimoniului gastronomic.
Este, alături de Cezar Ioan și Nico Lontras, coinițiator al Congresului Național de Gastronomie și Vin și al legii Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului.
Fondurile strânse din această carte vor asigura parte din necesarul pentru continuarea proiectelor de cercetare derulate în prezent:
- Cel mai amplu studiu de gastronomie comparativă regională din Balcani (care presupune petrecerea a minimum 10-20 de zile în fiecare țară din Balcani) împreună cu Cristian Iohan Ștefănescu
- Volumul: Pe culmile mahmurelii – o istorie a ciorbei de burtă și numai
- Volumul: Enciclopedia Universală a Sarmalelor
- Cercetarea: Indexul potențialelor branduri gastronomice locale și regionale.
„Așa cum nici Curatorul de Zacuscă (n.red.: o lată carte scrisă de Cosmin Dragomir) nu a fost exclusiv despre zacuscă, nici Colecționarul… nu este o carte dedicată sarmalelor. Avem și sarmale, dar aș spune că sunt minoritare, dar nu numai. Este o carte despre gastronomie la modul general, nu una de rețete, deși în destul de multe articole citez din cărți vechi de bucate”, spune autorul.
Carte de bucătărie românească, carte savuroasă, cu schițe
În 2022, Editura Caruselbooks a pus în piață Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncări de Constantin Bacalbașa, un volum aparte de rețete și sfaturi povestite în limbaj interbelic. O „carte fundamentală pentru gastronomia română modernă, un poem culinar în sine, care se citește cu poftă!”, a comentat despre ea Dan Silviu-Boerescu.
Considerată de Păstorel Teodoreanu „un monument gastronomic”, Dictatura Gastronomică. 1501 feluri de mâncări” este o spectaculoasă monografie culinară a României interbelice, care conține rețete culese, încercate și redactate de Constantin Bacalbașa. Ediția de față păstrează stilul inconfundabil al autorului, îmbogățind parfumul de epocă al cărții prin ilustrații menite să te bine dispună și să te introducă în atmosfera boemă a Micului Paris interbelic. Actualitatea celor mai multe dintre rețete este surprinzătoare, iar stilul succint și direct în care sunt enunțate fac din această carte un instrument ce n-ar trebui să lipsească din nicio bucătărie.
Carte-hrană pentru pasionații de creații gastronomice
Ierburi uitate, de Mona Petre, este o colecție de căutări botanice și experimente culinare inspirate de flora spontană. Aceasta prezintă asocieri de gusturi și tehnici de gătit din alte vremi.
,,Vă încurajez să luați această carte drept sursă de inspirație pentru un alt fel de a găti. Care să pornească nu de la rețete, așa cum se întâmplă cu majoritatea cărților de bucate. Ci de la ingredientele pe care le aveți la îndemână. Gătitul nu ar trebui să aibă reguli care țin de convenții sociale, de tradiție, de obișnuință sau de statut. Actul de a găti, așa cum îl înțeleg și îl practic, este unul de continuă creație. De explorare a imaginației, de eliberare. Hrana și prepararea ei mă învață în fiecare zi despre natură, despre echilibru și îmi întărește respectul pentru toate formele de viață”, spune autoarea.
Din cartea de istorie, în oala fiecăruia…
Carte de bucate, de Silvia Jurcovan, este o sursă excelentă de rețete tradiționale românești. Totodată, cuprinde o istorie bogată și o varietate de opțiuni pentru toate gusturile fiecărui român. Volumul conține peste 500 de rețete, inclusiv preparate din carne, pește, legume, deserturi și băuturi.
După imensul succes din 1975 al Cărții de bucate pentru tinerele gospodine, cumpărată de peste 250.000 de amatori ori fini cunoscători ai artei culinare, Silvia Jurcovan a revenit în 1983 cu o variantă îmbogățită și cuprinzătoare. Carte de bucate – care a cunoscut numeroase ediții, și-a depășit propriul record de vânzări și, de aproape 30 de ani, e nelipsită din bucătăriile noastre. Ne hrănește deopotrivă simțurile și nostalgiile.
Cartea Silviei Jurcovan a ajuns acum la o nouă ediție. Și nu una oarecare, ci una îndelung dichisită și elegantă. Autoarea își imaginează cu drag, cu trudă, migală și știință un univers al aromelor și al gusturilor din copilăria și tinerețea noastră, pe care le vom iubi întotdeauna.
Bonus: proaspăt din tipar
Gastronomul Adriana Sohodoleanu lansează marți, 16 ianuarie, volumul Ce e nou în Noua Bucătărie Românească, la Editura GastroArt. Cartea este, de fapt, lucrarea de doctorat în sociologie a Adrianei, cercetător și gastronom. Teza analizează principalele direcții de modernizare a bucătăriei autohtone de restaurante și prezintă concluziile unei cercetări de aproximativ 5 ani în care autoarea a intervievat mai toți chefii care au contribuit la schimbarea la față a peisajului culinar de la noi. 5 ani în care a participat și a analizat experiențe gastronomice locale de. Cartea include și câteva rețete propuse de unii dintre cei mai cunoscuți bucătari de la noi – Mihai Toader, Radu C.M. Ionescu, Alex Petricean, Mădălina Roman, etc.
„Consider că Noua Bucătărie Românească este atât o continuitate istorică cât și o ruptură de trecut. Mișcarea, deși relativ browniană, își construiește câmpul apelând la resurse materiale precum ingrediente locale de sezon, rețete micro-locale și resurse simbolice precum tradiții, istorii și amintiri prin care patromonializeză conceptul de local. Noua Bucătărie Românească narează localul performativ și teatral, propunând o experiență la un preț accesibil unei clase cu surplus de capital economic și cultural. Ea are o contribuție pozitivă la dezvoltarea comunității gastronomice locale și, deși este influentă, ea nu străpunge (încă) granițele comunității foodie. Făcând parte din eforturile disparate ce țintesc îmbunătățirea serviciilor și a imaginii țării atât pe plan intern cât și, sau în special, extern, rămâne de văzut în ce măsura aceste restaurante pot crea o schimbare printre clasa de mijloc vizată.”, spune autoarea.
