Deși romul are reputația de a fi „răsfățatul tăriilor” pe timp de vară, trebuie să recunoaștem cu toții că merită un loc în barul nostru și în restul anului. Ce ar fi vacanțele la mare fără un Mojito sau Piña Colada, ori party-urile la après-ski fără ceaiul cu rom sau fără un Daiquiri?
Hai să-ți povestim mai multe despre el – cum se face și ce tipuri de rom există.
Asta-i șmecheria cu romul: poate fi atât răcoritor, cât și încălzitor, poate fi sorbit în tihnă simplu, cu gheață dar și în cocktailuri alături de cei mai gălăgioși prieteni. Cu alte cuvinte, dacă romul ar fi unul dintre prietenii tăi, sigur ar fi cel mai distractiv. Asta datorită versatilității sale și a capacității de a se adapta tuturor contextelor sociale.
Cum și din ce este făcut romul?
În cei mai simpli termeni, romul este o băutură spirtoasă distilată obținută prin fermentarea trestiei de zahăr și a produselor obținute din aceasta. Însă, spre deosebire de coniac, whiskey, vodka sau tequila, nu există reglementări universal acceptate pentru producția, distilarea, sau cuparea romului. Singurul numitor comun pentru toți producătorii și națiunile producătoare de rom este că trebuie să fie făcut din produse pe bază de trestie de zahăr. Adică fie suc din trestie de zahăr, fie melasă sau un mix dintre cele două.
Sucul obținut după stoarcerea trestiei de zahăr este fiert, iar zahărul rezultat este transferat în rezervoare de cupru, unde se cristalizează și devine melasă. Prin adăugarea de drojdii, apă distilată și nutrienți se creează un piure destinat fermentării. Iar procesul ce durează până la trei săptămâni. În timpul fermentației sunt produși așa-numiții esteri, niște compuși volatili care adaugă aromele distincte băuturii finale. Cu cât fermentația este mai lungă, cu atât numărul de esteri crește. Iar asta duce la o aciditate pregnantă, responsabilă cu complexitatea aromelor. Notele dominante ale celor mai multe romuri variază de la fructe tropicale dulci și caramel, la note ierboase și scorțișoară.
De obicei, romul este distilat de două ori, fie în vase imense de cupru, fie în alambicuri moderne cu coloană. Și poate fi învechit în butoaie de lemn de stejar simplu sau carbonizat. Uneori, pentru un twist de aromă, romul ajunge să se odihnească și în butoaie folosite anterior pentru maturarea altor tării precum coniac, bourbon sau sherry. Cu cât romul este învechit mai mult, cu atât va căpăta mai mult caracter din butoi, iar alcoolul va deveni mai fin. De obicei, pentru romul învechit, notele predominante sunt de vanilie, miere, taninuri sau tutun.
În funcție de stilul abordat de distilerie, conținutul de alcool al romului poate varia de la 20% ABV până la 75,5% ABV.
De unde vine romul?
Trestia de zahăr crește preponderent în climatele tropicale. Prin urmare, romul este produs în general în țările cultivatoare de trestie de zahăr din Caraibe, cum ar fi Jamaica, Republica Dominicană, Puerto Rico, Cuba, Trinidad, Tobago și Venezuela. Ca în cazul multor alte băuturi clasice, și popularitatea romului are origini coloniale. Plantațiile de trestie de zahăr s-au dezvoltat puternic în insulele Caraibe în timpul secolului al XVII-lea, datorită exporturilor de zahăr și melasă către Europa și Statele Unite ale Americii. Aici, sclavii care lucrau pentru aceste plantații au descoperit accidental că melasa poate fi fermentată, rezultând alcool. Popularitatea romului a crescut în America de Nord, datorită rutelor de comerț cu sclavi, fiind relativ ușor de obținut și la un preț mai mic decât multe alte băuturi spirtoase ale vremii.
În plus, corsarii (dintre care mulți au devenit ulterior pirați) au dezvoltat rapid o pasiune pentru rom, tranzacționând mărfurile prădate cu această băutură din Marea Caraibelor. Și astăzi, cea mai mare parte a romului este produsă în Caraibe, Pacificul de Sud, America Latină și America de Nord.
Legătura istorică dintre rom și marinari a fost introdusă în cultura populară atunci când Marina Britanică l-a adoptat ca băutură preferată, datorită proprietăților cvasi-medicinale.
Cele mai populare tipuri de rom
Ce este romul alb (light)?
Romul alb este cel mai ușor de produs și este maturat timp de un an după distilare în rezervoare de oțel inoxidabil. Uneori este învechit în butoaie de lemn și filtrat ulterior pentru eliminarea culorii. Are o aromă ușoară de fructe tropicale fresh. Se folosește în cea mai mare parte pentru cocktailuri clasice precum Daiquiri, Mojito sau Piña Colada. De cele mai multe ori este obținut prin fermentarea zahărului rafinat și a sucului proaspăt de trestie și este distilat la 40% ABV. Este, totodată, cel mai accesibil din punctul de vedere financiar, datorită procedeului simplificat de obținere.
Ce este romul auriu (golden)?
Pe măsură ce romul îmbătrânește în butoaiele de lemn, capătă o culoare aurie asemănătoare chihlimbarului. Romurile aurii au de obicei o aromă mai pregnantă decât romurile albe, datorită maturării timp de cel puțin trei ani în butoaie de lemn. Romul auriu mai este obținut prin cuparea romului alb cu cel dark, procedeu folosit în special pentru diversificarea spectrului de arome.
Ce este romul negru (dark/black)?
Puteți presupune (și nu greșiți deloc) că romul dark este acel rom mai închis la culoare decât cel auriu și, prin urmare, mai aromat. Totuși, clasificarea de „rom dark” semnalează o băutură mai complexă. Cel mai adesea este învechită în butoaie de stejar al căror interior a fost carbonizat, precum cele folosite la fabricarea bourbonului. Drept urmare, este evident că aceste romuri vor avea un profil de aromă mult mai puternic și mai complex decât romurile albe sau cele aurii. Însă caracteristicile sale generale pot varia dramatic, în funcție de locul în care au fost făcute și de modul în care au fost învechite. Mai toate aceste romuri sunt destinate savurării ca atare sau alături de câteva cuburi de gheață, în tihnă.
Alte tipuri de rom
Pe lângă cele mai comune trei tipuri de rom enumerate mai sus, există câteva altele. Romul condimentat (spiced rum) este obținut prin infuzarea unor condimente, semințe sau fructe deshidratate, Se folosește scorțișoară, ienibahar, piper, păstăi de vanilie sau coajă de portocale, pentru elaborarea unor profile de aromă mai interesante. Romul negru este cel mai întunecat la culoare și cel mai corpolent. Evident, este și cel mai bogat în aromă – dar și cel mai dulce dintre toate romurile, păstrând o mare parte din specificitățile melasei și aroma de caramel. Añejo este clasificarea care atestă că ai de-a face cu un rom a fost maturat îndelung (între 10 și 25 de ani) sau cupat din diferite ediții remarcabile. Totodată, Cachaça este băutura națională a Braziliei și nu este nimic altceva decât un rom proaspăt, neînvechit.
În final, în loc de concluzie, ne permitem să-ți dăm un sfat: când alegi o sticlă de rom, ca și în cazul altor băuturi, fă abstracție de artificiile de marketing prezente pe sticlă. Cuvinte precum „super premium” sau „the original” sunt de cele mai multe ori lipsite de orice sens sau acoperire. Așa că fă o cercetare minimă înainte de a alege și încrede-te în instinctele tale și, cel mai important, păstrează măsura.
Iar dacă vrei să încerci o rețetă de cockatil pe bază de rom, îți spunem noi cum să prepari un Mojito sau o Piña Colada.
