Ziarist: Scriu un material pornind de la cateva studii care arată ca oamenii, in special cei din estul Europei, sunt din ce in ce mai interesati de continutul preparatelor pe care le consuma cand iau masa in oras. Din cate stiu, ati initiat Proiectul Restograf, care-si propune, printre altele, promovarea transparentei in actul gastronomic public. As vrea sa va pun cateva intrebari pe aceasta tema:

Ce v-a determinat sa initiati acest proiect?

Restograf este, in primul rand, un proiect social si cultural si nu un business. Daca la un moment dat va capata o asemenea anvergura incat sa sa inceapa sa capete si o valoare comerciala, cu atat mai bine!
Ideea a pornit de la frustrarea unor oameni care sunt obligati sa manance zilnic la restaurant, adesea de 2 ori pe zi, si chiar de 3 sau de 4 ori (mi se intampla sa am 2 pranzuri si 2 cine la restaurant in aceeasi zi). Prin urmare, mancatul la restaurant devine o problema foarte serioasa pentru unii oameni, mai ales pentru cei din business cu care stau mereu de vorba si despre care am vazut ca se plang de aceleasi probleme. Prin urmare, ne-am hotarat sa facem noi ceva, sa nu mai stam cu maineile in san, MAI ALES ca am vazut din ce in ce mai multi oameni care s-au resemnat cu starea asta de lucruri si care au ajuns sa o confunde cu o inevitabila normalitate. Fara a exagera deloc, pot spune ca, dintr-un anumit punct de vedere, acesta e un proiect de tip “protectia consumatorului”, adica de “protectia mancatorilor la restaurant”… Practic, ii incurajam pe cai onesti si care depun eforturi sa faca lucrurile asa cum trebuie si ii penalizam cu toate mijloacele pe care le avem la indemana pe cei care cauta sa ne insele – in multe feluri, uneori fiind vorba de o impostura evidenta. Daca vom avea succes cu acest prim demers, cu obiective practice imediate, vom merge si mai departe si vom incerca sa-i redam actului gastronomic valoarea pe care noi credem ca trebuie sa o aiba, adica si cu dimensiunile sale culturale si sociale, care acum sunt considerate niste “mofturi” pe langa problema fundamentala a momentului (un fel de a spune, pentru ca “momentul” asta se tot lungeste de 50 de ani incoace…), si anume calitatea foarte proasta a mancarii din majoritatea restaurantelor bucurestene, calitate care atenteaza nu numai la buna noastra dispozitie si la “joie de vivre”, ci si direct la sanatatea noastra! Mai pe scurt spus, deci, o sa fim un fel de “sindicat al mancatorilor la restaurant” si o sa ne batem pentru “drepturile noastre” cu tot ce avem la indemana, asa cum ii sta bine oricarui sindicat…
Restograf se adreseaza, in primul rand, deci, oamenilor de business pentru care mancatul la restaurant e o treaba serioasa, ce poate avea chiar consecinte directe asupra afacerilor lor: se stie ca o masa buna ii apropie pe oameni, chiar si atunci cand acestia sunt niste “duri”. Adica la o masa buna sunt sanse mai mari sa faci afaceri bune, si invers… Obiectivul nostru e ca pana la sfarsitul anului cel putin 50% dintre oamenii de afaceri care isi propun sa aleaga un restaurant pentru o intalnire importanta sau un eveniment sa consulte Restograful pentru asta.

Considerati ca se acorda suficienta atentie informatiilor nutritionale in restaurante?

Nu, si nici nu cred ca se va intampla prea curand. Nu ca nu ar fi clienti care sa vrea asta, ci pentru ca nu are nimeni incredere in aceste informatii, chiar daca ar fi date. Mai ales ca lantul respectiv are multe verigi, informatiile trebuie sa fie date cu buna credinta si cu precizie nu numai de catre cei din restaurant, ci si de catre toti cei care se afla in amonte (producatori, distribuitori etc.). In multe restaurante scie ca produsele lor sunt intr-un fel sau in altul, “facute in casa”, chiar “bio” etc., insa, evident, nimeni nu le ia prea in serios. Prin urmare, clientii sunt resemnati cu faptul ca, inca mult, mult timp de acum inainte acest tip de informatii vor fi total lipsite de credibilitate. Si, ca sa revin la obiectivele Restografului, e si acesta unul dintre cele pe termen lung.

Incep romanii sa fie tot mai interesati de aceste aspecte?

Da, dar nu au nicio sansa sa le afle sau sa fie siguri ca sunt reale, corecte, date cu buna credinta.

Avem nevoie de o „cultura“ in acest domeniu?

Inainte de a pune problema in acest fel, trebuie rezolvata o problema de fond in Romania, si anume neincrederea generalizata. Dupa cum stii, Romania e tara cu cel mai mic indice de incredere generalizata din Europa, de numai 10%, e pe ultimul loc. “Cultura” despre care vorbesti se bazeaza pe niste relatii sociale civilizate, care sunt, la randul lor, fundamentul increderii despre care vorbeam mai sus. Asadar, chiar daca ar exista aceasta “cultura”, in acest moment ar fi total inoperabila.

In opinia Dvs., cine ar trebui sa ia initiativa pentru a asigura o mai mare transparenta a continutului preparatelor?

Singurul care poate face ceva in aceasta privinta, cu efecte vizibile la nivel social, e statul, cu autoritatea si cu instrumentele sale. Cand e vorba despre originea si continutul preparatelor, clientul nu are NICIUN mijloc si instrument de verificare si control, e obligat sa accepte ce I se spune. Nu poate intra nici in magazia restaurantului, nici in bucatarie, nu ia nici probe ca sa le duca la laborator. Singurul care poate face toate aceste lucruri e statul, evident. Pentru a fi credibile (si crezute), aceste informatii trebuie sa vina (sau sa fie certificate/ garantate) de la o terta parte, independenta, pentru a evita conflictul de interese. Sigur, mai pot exista si initiative individuale din partea unor restaurante care sa incerce sa castige increderea clientilor, intr-un fel sau altul. Insa investitia in asa ceva e foarte mare, de lunga durata si rezultatele sunt incerte, greu de mentinut, totul seamana cu un castel de carti de joc.

Dintre marile obiective ale Restografului, acesta, cel legat de originea si de continutul preparatelor e cel mai indepartat, constienti fiind de dificultatea atingerii lui. oricum, nici nu ne punem problema sa actionam prea mult direct, la nivelul patronilor de restaurante in aceasta privinta, ci direct la autoritatile cu putere legislativa si normativa.

Ce va propuneti prin Proiectul Restograf si care este impactul acestuia, potrivit estimarilor Dvs., pana acum?

In mare parte, am raspuns la asta mai inainte, la pct. 1. Reaiu una dintre ideile principale: “Restograf e un proiect de tip “protectia consumatorului”, adica de “protectia mancatorilor la restaurant”… Practic, ii incurajam pe cai onesti si care depun eforturi sa faca lucrurile asa cum trebuie si ii penalizam cu toate mijloacele pe care le avem la indemana pe cei care cauta sa ne insele.” Deocamdata stam bine: avem 25,000 de vizitatori unici pe luna la 3 luni de la lansare, dintre care multi sunt din segmentul “business”. Aici avem o notorietate oarte buna, multi folosesc Restograful ca un instrument curent de lucru. Daca reusim sa-l pozitionam ca un proiect social, adica de utilitate publica, poate vom reusi sa-i asiguram si alte surse de finantare, pentru ca poate fi dezvoltat foarte mult.