Aceasta Maison de Tradition Francaise a aparut in toamna lui 2014, dupa ce bucata de pe strada Paris din demisolul din Piata Dorobantilor al casei lui Locic a stat inchis. De-a lungul anilor au fost multe incercari esuate de a face un restaurant acolo. Mai intai a deschis Beraria Dorobanti, pe tot demisolul si cu o terasa la etaj, apoi a fost o incercare cu un restaurant mexican, Mariachi’s, dupa care niste mici magazine cu obiecte pentru copii si cu deverse alte lucruri si-au incercat si ele norocul, fara mare isprava. Acum coltul dinspre rond a fost luat de Bacio, care a facut un mic restaurant de sushi, impreuna cu un shop de ciocolata, inghetata si alte dulciuri fine. Rezista de ceva timp si chiar cred ca le merge bine, pentru ca vad oameni la mese.
Latura care a ramas a fost luata de unul sau de mai multi francezi care au replicat modelul de la Bacio, facand o cofetarie, patiserie bombonerie acolo, cu produse tipic frantuzesti, alaturi de un mic bistrou frantuzesc, de unde si numele fara echivoc, Maison de Tradition Francaise.
Casa e falnica, asa cum sunt mai toate casele din frumosul si bogatul cartier. Fara indoiala, inlocuirea gardului cu un spatiu comercial, de jur imprejur, pe jumatate bagat in pamant, a fost facuta de curand, dupa Revolutie, posibil chiar cu autorizatie de la primarie. Ca si la Bacio, cobori sub nivelul trotuarului si ajungi intr-un spatiu destul de stramt, in care fiecare coltisor e valorizat la maximum. Maison de Tradition Francaise e un loc e foarte bine amenajat, un concept unitar, bine realizat, cu materiale de calitate, modern, bine iluminat, cu multe becuri in interior si cu niste geamuri marite cat de mult se poate. In spate au galantarele cu prajituri si cu patiserie, mesele pentru bistrou fiind puse in fata, la geam, ca sa te poti uita pe sub fustele trecatoarelor neatente si sa te uiti la catei de la inaltimea lor, foarte curiosi, de altfel, cand vad o astfel de miscare la o inaltime la care nu sunt obisnuiti sa o vada.
Mancarea de la Maison de Tradition Francaise e pozitionata ceva mai sus fata de cea din bistrourile traditionale frantuzesti, cu acea cuisine du terroir, cum avea Alain Kremeut la Bistrot Francais de la Institutul Francez de pe Dacia. E, mai degraba, cuisine urbaine, putin mai elaborata si, oricum, mult mai pretentios prezentata, cam prea mult si inutil, dupa parerea mea. A fost buna mancarea, dar nu cine stie ce. Supele de cartofi si de peste (un fel de bouillabaisse) au fost bune, dorada cu piure de cartofi mov destul de buna, la fel si carnea, desi nu cine stie ce. Pastele nu prea ne-au placut, au ramas in farfurie, banale, la fel ca si sosul. Prajiturelele au fost foarte bune. Preturile nu sunt deloc mici, sa zicem ca la limita de sus a rezonabilului. Nota la mancare e, probabil, ceva mai mare decat ar fi fost cazul, ar fi bine sa o ia drept o incurajare, fiind la inceput.
Ca si francezul de la Voila, si cel de la Maison de Tradition Francaise a angajat niste chelnerite adorabile, vorbarete si dezinvolte, care m-au facut sa le dau nota maxima la servicii, pana la urma. Clienti putini, dar de nemirare pentru un bistrou abia deschis, care nu e intr-o zona turistica sau de pasaj.
Maison de Tradition Francaise e, asadar, unul dintre putinele bistrouri frantuzesti adevarate din Bucuresti, cu mancare buna si cu atmosfera placuta, o cofetarie si o patiserie tot felul de prajituri bune si nesanatoase, pe care le poti manca si acolo, la o masuta din bistrou, cu o cafea in fata. E un loc de tinut minte cand sunteti in Piata Dorobantilor, sau pe aproape.
