Dacă te bate gândul să petreci Paștele în Bucovina, trebuie să știi că este o sărbătoare magică. O sărbătoare a sufletului, pe care oamenii locului par să-l cunoască cel bine. Căci îl primenesc cu mult înainte de Învierea Domnului, zăbovind asupra lucrurilor cu adevărat importante – împăcare, regăsire, credință, liniște și bucurie.
Cei plecați se întorc acasă. Cei certați se împacă. Cei care s-au rătăcit, se regăsesc. În sufletul lor coboară, preț de câteva zile, o liniște care zidește în suflete o biserică numai de ei știută. În liniștea asta, bucovinenii se retrag când sunt încercați de soartă. Iar construcția aceasta, care începe odată cu Postul Paștelui, le hrănește credința.
În Bucovina, sărbătoarea Învierii Domnului începe cu Postul Mare. Este momentul în care credincioșii renunță la mâncarea de dulce, înfrânându-și poftele trupești pentru a le putea auzi pe cele ale sufletului. În Postul Paștelui se hrănește credința. Cu rugăciuni, cu gânduri și fapte bune. Este un exercițiu, dacă ar fi să-l numim așa, de 40 de zile, în care ne pregătim pentru renașterea sau înnoirea spirituală.
Tradiții care încă se țin în Bucovina
În duminica Floriilor se sfințesc la Biserică „mâțișorii“, ramurile de salcie care încep să înmugurească. Bucovinenii duc ramurile sfințite mai apoi acasă și le așază la icoane, pentru spor în gospodărie și pentru spor în dragoste, în cazul fetelor. Unde e un suferind în casă, acestea se pun sub perna lui.
În Săptămâna Mare, a Patimilor, se ține post strict. Se crede că cine moare în săptămâna asta este dus direct în Iad, căci Raiul este închis. În Marțea Seacă, se crede că cei care țin post vor fi feriți de dureri de cap, iar vacilor nu le va seca lapte. În miercurea Paștelui, cenușa focurilor făcute în toată săptămâna, se adună și se pune peste pământul florilor și peste culturile din grădină.
În Joia Mare, Joia Patimilor sau Joia Neagră, cum i se mai spune, nu se spală rufe și nu se doarme. Ziua aceasta este o adevărată sărbătoare. Se zice că cine doarme în Joia Mare va fi puturos tot anul. Tot azi se dă de pomană uliului, pentru a nu vâna puii de găină la vară. De azi și până la Ispas (după Înălțare) femeile nu mai torc. Iar de Ispas, toată lumea plantează câte un pom. În seara de la Denia cea Mare, femeile merg în cimitir, alături de toată familia, și tămâiază mormintele celor dragi. În Joia Mare, se vopsesc ouăle în roșu și, de regulă, pasca. Aceasta are formă rotundă, ca scutecele lui Iisus.
În Vinerea Mare sau Vinerea Scumpă nu se coace, nu se seamănă, nu se mănâncă nimic când soarele apune. Oamenii spun că dacă plouă azi, va fi un an bogat. Cojile de la ouăle cu care s-a făcut pasca se aruncă pe apă, pentru a duce veste că vine Paștele.
Sărbătoarea Paștelui în Bucovina
În noapte de Paști, toată lumea, cu mic cu mare, e la biserică. Toți trec pe rând să tragă de frânghia clopotului și să bată toaca. În felul acesta, fiecare transmite vestea Învierii. Se zice că cine cade în drumul spre biserică, va avea mari probleme tot anul. Totodată, se crede că în această noapte se deschid porțile Cerului și tot ceea ce ceri, Dumnezeu îți va da.
În ziua de Paște, toți membri familiei veniți de la Înviere se spală pe față cu apă neîncepută. Un vas cu apă în care se pune un ou roșu și un bănuț de argint – oul, pentru a fi rumeni și sănătoși tot anul, iar bănuțul, ca să fie curați ca argintul și prosperi. Apoi gustă cu toții anafora de Paște care a fost adusă în coșarcă, unde există bucăți mici din mai multe feluri de mâncare – de la usturoi de leac, până la bucăți de carne și ouă încondeiate, toate sfințite de preot.
De la biserică, creștinii obișnuiesc din moși strămoși, să se întoarcă cu lumânarea aprinsă. Ei ocolesc cu ea aprinsă casa, pentru izgonirea răului. Ouăle încondeiate sau roșii se ciocnesc între bărbat și femeie prima data. Cel a cărui ou nu se va sparge va trăi mai mult. Se mai spune că ouăle înroșite, sfințite de Paște, care nu se strică timp de 40 de zile, arată că ești un om norocos. Apoi se pun cu toții la masă.
Umblatul copiilor după ouă
Paștele în Bucovina mai vine cu un obicei frumos. Umblatul copiilor după ouă roșii este o continuare a vechii tradiții când fiii se întorceau la părinți, nepoții la bunici și finii la nași. Ei se întâlnesc, ciocnesc ouă și stau la masă, mai ales în a doua și a treia zi de Paște. Ciocnitul ouălor continuă toată Săptămâna Luminată, până la Ispas și Rusalii.
Pe masa bucovinenilor: hribii cu smântână
Dincolo de ciorba rădăuțeană (rețetă de la mănăstirile din zonă), de cighir (drobul de miel) sau de păstrăvul cu smântână, când e Paștele în Bucovina stau la loc de cinste pe masă și hribii crescuți prin pădurile locului.
Rețeta de hribi cu smântână:
Rețeta nici nu presupune multă bătaie de cap și mai e și delicioasă. E nevoie cam de-un kilogram de hribi de pădure, 2-3 linguri sănătoase de unt (100g) un pahar cu smântână, 4 ouă, mărar după cum îi place sufletului și sare.Hribii se trag în unt la tigaie după ce îi speli mai întâi și îi tai în cuburi. Lasă-i să se înmoaie nițeluș și să-și lase zeama în untul încins și apoi strecoară nițică apă peste ei ca să-i înmoaie ușor. Când sunt gata moi, adaugă ouăle bătute ca pentru omletă și amestecate cu smântâna, mărarul și sarea. Bagă totul la cuptor, până se prinde deasupra o pojghiță rumenă și ademenitoare, care dă bine și pe masa de Paște printre ale platouri cu preparate, dar și pe papilele gustative ale celor care se încumetă să guste.
Bucovina, ținutul mănăstirilor pictate
Bucovina a intrat în patrimoniul Mondial UNESCO datorită a opt mănăstiri celebre, vizitate an de an de turiști din întreaga lume. Mănăstirile Voroneț – supranumită „Capela Sixtină a Estului“, Humor, Moldovița, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, „Sfântul Ioan cel nou“ Suceava și Probota au fost incluse în acest patrimoniu datorită melanjului extraordinar al elementelor gotice, bizantine și regionale ale construcțiilor.
Mănăstirea Voroneț
Adevărate opere de artă, unice în întreaga lume datorită picturilor exterioare și interioare, cu pigmenți rămași necunoscuți specialiștilor, mănăstirile bucovinene sunt bijuterii care și-au păstrat farmecul de-a lungul secolelor. Și nu doar culorile și farmecul, dar și tradițiile, ceea ce le face căutate de credincioși mai ales în prag de Înviere și Crăciun. E unul din motivele pentru care merităsă petreci Paștele în Bucovina.
Sărbătorile se simt altfel aici… Tradițiile sunt respectate întocmai, fără abateri. Iar slujbele religioase îți răscolesc sufletul obosit, pentru ca mai apoi să ți-l așeze cu grijă la loc.
Învierea la Voroneț
Mânăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi cartier al orașului Gura Humorului. Mânăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. De mici proporții, cu plan trilobat, având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială.
Slujba de Înviere la Voroneț e cu bucurie. Începe târziu în noapte, pe la 23.00, și ține până dimineața, devreme, pe la 06.00. După slujbă, când creștinii se duc la casele lor cu Lumină și anafură și bucatele sfințite, călugării se pun și ei la masă. Aceasta este singura zi din an când mănâncă și ei trei mese pe zi. Este dezlegare la (aproape) toate – vor servi și vișinată, și vin. Mai puțin carne, o regulă de la care nu se abat nici în această zi. Drobul lor e de pește, friptura este pește, afumat, dar cozonacul și pasca sunt vedetele mesei de Paște. Toate acestea după un lung post, în care ei nu mănâncă decât o dată în zi. Iar slujbele sunt lungi și pline de pocăință.
Putna – mânăstirea din Bucovina pentru care se pleacă cel mai des în pelerinaj
Mânăstirea Putna se află la 72 de km de Suceava și este prima și cea mai importantă ctitorie a voievodului Ștefan cel Mare, străjuind de peste cinci veacuri ținutul legendar al Bucovinei. Domnitorul moldovean este și îngropat aici. Împrejurul mormântului plutește o liniște tulburătoare, întreruptă doar, periodic, de zgomotul sec al aparatelor de fotografiat. Putna îți imprimă un aer de respect, de bunătate, de veșnicie. La doar un kilometru de mănăstire, pe un drum ușor sălbatic, se ajunge la chilia Sfântului Daniil Sihastrul. Acesta este cunoscut drept povățuitorul duhovnicesc al lui Ștefan cel Mare. Domnitorul venea în micuța chilie săpată în munte pentru a cere sfat în momentele de cumpănă pentru el și pentru țară și se pare că tot la îndemnul acestuia, voievodul a construit cele mai frumoase mănăstiri din Moldova.
Mănăstirea Putna
Agențiile de turism ale BOR organizează an de an pelerinaje pentru cei care vor să petreacă Paștele în Bucovina, la mănăstiri. Durează 1-2 zile și propun popas peste noapte la mânăstire după slujba de Înviere, precum și servirea mesei de Paște alături de călugări. Prețurile sunt de regulă modice și includ cazare, transport și ghid. Cele mai căutate astfel de pelerinaje, se organizează pentru mânăstirile Putna, Sucevița, Moldovița și Gura Humorului.
Iar dacă ajungi în Moldova și poposești cumva și pe la Iași, treci pe la aceste restaurante să-ți potolești foamea. N-o să-ți pară rău!
