Carnem Vale, în dialectul milanez, înseamnă „Adio, carne!“, conform Wikipedia. Deși sună înspăimântător și te poate duce cu gândul la lucruri interzise, se referă la o petrecere. Una grande, care are loc în fiecare iarnă, la Veneția, petrecere recunoscută în toată lumea drept Carnavalul de la Veneția.

În fiecare iarnă (anul acesta între 4 și 21 februarie), străzile și canalele Veneției se umplu de oameni din toate colțurile lumii care vin aici să petreacă marele și grandiosul Carnaval de la Veneția. Pe vremuri carnavalul ținea câteva luni. Începea în a doua zi după Crăciun și se încheia la primele ore ale primei zile a Postului Mare pentru romano-catolici. Astăzi, el ține două săptămâni, ultima zi fiind Miercurea Cenușii.

Originea carnavalurilor este mai veche decât creștinătatea însăși. Istoria vorbește despre carnavalurile de pe vremea Imperiului Roman. Atunci se sărbătorea Saturnalia, în cinstea zeului Saturn, un festival de primăvară, caracterizat printr-o conduită destrăbălată, nesăbuită și gălăgioasă.

Istoria carnavalului de la Veneția

Urmând modelul, carnavalul venețian datează din anul 1296, când Senatul Republicii Veneția l-a decretat eveniment oficial. Pe atunci, oamenii își făceau singuri măștile și costumele, ascunzându-și identitatea. Veneția era mică, toată lumea știa pe toată lumea, așa că festivalul s-a transformat repede într-o depravare bahică, fără restricții, unde identitatea, sexul și statutul social nu mai existau.

Petrecăreții se mascau și îmbrăcau costume specifice (vezi mai jos despre ele) și, sub mantia anonimatului, făceau ce voiau cu cine voiau. Din această cauză, Carnavalul de la Veneția a fost interzis timp de două secole, din 1798, când austriecii au ocupat orașul, până în jurul anilor 1980. Și Mussolini l-a interzis în 1930, însă din 1979 tradiția carnavalului a fost reluată.

Măștile venețiene tradiționale

Italienii foloseau măștile încă din secolul al XIII-lea pentru a-și ascunde identitatea. În 1703, autoritățile au încercat să interzică măștile pentru că erau folosite și de cei care comiteau ilegalități. Pe vremuri, venețienii nu foloseau măști doar la carnaval, ci și cu alte ocazii, bine definite în calendar. Dar ele au rămas definitorii pentru carnaval. Îi conferă unicitate. Măștile reprezintă personaje din commedia dell’arte. Iar în tradiția Carnavalului de la Veneția, există 12 tipuri de măști care încă se poartă.

Masca Bauta – variante care acoperă toată fața, dar și cele până la gură, ușurând mâncatul, băutul și vorbitul.

Masca Columbina – acoperă doar jumătatea de sus a feței. Este foarte frumos decorată, uneori cu aur sau argint, alteori cu pene.

Masca Moretta – extrem de populară printre femeile venețiene, aceasta acoperă întreaga față cu dantelă neagră, ceea ce o face pe purtătoare enigmatică, fără a-i acoperi întru totul trăsăturile feminine.

Masca Volto sau Larva – de obicei albă, purtată împreună cu o pelerină și o pălărie tricorn.

Masca Il Medico della Peste – are un cioc lung și ochii tăiați rotund, acoperiți cu discuri de cristal. Masca aceasta era îmbrăcămintea doctorilor de ciumă. A fost creată pentru a-l proteja pe doctor de infecție și a devenit un simbol al carnavalului. Însă pe cât de înspăimântătoare, pe atât era de utilă. În ciocul acela lung, ca de pasăre, se punea un amestec de ierburi medicinale, tot cu scop de protecție.

Momentele cele mai așteptate din Carnavalul de la Veneția

În fiecare an, Veneția se transformă pentru două săptămâni într-o scenă enormă. Canalele, străzile, piețele și podurile orașului devin înțesate de oameni care poartă costume și măști. Orașul se pregătește pentru carnaval un an întreg, iar participanții își comandă costume la cei mai renumiți designeri.

Momentele de vârf ale carnavalului – și cele mai așteptate de turiști – sunt festivitățile de deschidere și de închidere. Începutul carnavalului coincide, de regulă, cu „Festa delle Marie“ când se sărbătorește eliberarea fetelor venețiene răpite de pirații din Istria. În încheierea carnavalului are loc parada costumelor de epocă și arderea mogâldeții iernii în piața principală a orașului.

Dar carnavalul este pentru toată lumea. Orașul găzduiește evenimente gratuite în Piazza San Marco și în tot orașul, dar și petreceri cu plată. De îndată ce te-ai hotărât să mergi la carnaval, ți-ai achiziționat zborurile și ți-ai rezervat hotelul, rezervă-ți biletele la bal. Detalii pentru toate evenimentele și balurile sunt ușor de găsit pe Carnevale di Venezia.

Ar fi o nebunie, la propriu, să stai în toate zilele de carnaval. Aș sugera să îți iei un weekend prelungit sau să-ți planifici vizita în ultimele zile de carnaval. Ai putea rezerva pentru weekendul 18-19 februarie, cu plecare în dimineața de Miercurea Cenușii. În felul acesta, ai putea să te bucuri de toate evenimentele din oraș și să participi la ultimele petreceri. Și da, aș include și un bal, pentru că aceasta este o experiență unică în viață.

Evenimente anuale la Carnavalul de la Veneția

Festa Veneziana Sull’Acqua

Veneția este un oraș pe apă. Așa că este logic ca festivalul să înceapă cu o paradă plutitoare, care este, mai degrabă, o cursă de bărci. Festa Veneziana Sull’Acqua este o regată plină de culoare, care se desfășoară pe parcursul unei zile prin cartierul Canareggio.

Balurile mascate

Sunt, evident, principalele atracții ale carnavalului. Un bal este o petrecere la care ai acces contra cost și care, de regulă, include cina, spectacole și dansuri într-unul dintre cele mai frumoase palate ale orașului. Râvnitul Ballo del Doge (Balul dogilor) este cel mai dorit și cel mai scump bal din oraș. Și e nevoie de rezervare din timp. Alte baluri sunt: Lunatic Dinner, Gran Ballo Mascherada, Casanova Cocktail Party și Minuetto.

Festa delle Marie

Este un eveniment de tradiție, bazat pe răpirea și apoi salvarea a 12 mirese din biserica San Pietro. Carnavalul contemporan „recreează“ evenimentul într-o paradă în care 12 tinere se îmbracă în haine de epocă și pleacă într-un cortegiu de la Via Garibaldi până la Piazza San Marco. În piață, judecătorii declară o „Maria a festivalului“, considerată gazda anului.

Volo dell’Angelo

În Piazza San Marco, la începutul carnavalului, are loc Volo dell’Angelo, (Zborul Îngerului), care o are ca protagonistă pe Maria Festivalului. Această tradiție, veche de 400 de ani, o înfățișează pe „Maria“ coborând ca un înger din clopotnița Sf. Marcu în centrul pieței, pe niște sfori. Dacă nu vrei să pierzi momentul, asigură-te că ajungi în piață înainte de prânz pentru a prinde un loc de unde vei putea vedea scena. Sau rezervi un loc la emblematica Caffè Florian și plătești scump pentru o cafea și o femeie care „plutește“ ca un înger.

Volo dell’Aquila

În ultima duminică a carnavalului, Piazza San Marco se aglomerează pentru Volo dell’Aquila, un zbor acrobatic peste Piața San Marco, urmat de ceremonia de decernare a Mascherei piu bella, cea mai frumoasă mască dintre toate paradele carnavalului.

Martedi Grasso

Șaisprezece zile de sărbătoare culminează în Piazza San Marco cu Svolo del Leon, o sărbătoare rituală care onorează leul Sf. Marcu, emblema orașului.

Mâncare tradițional venețiană la carnaval

Desigur, mâncarea decadentă este o parte crucială a carnavalului. De-a lungul Coastei Amalfi și în mare parte în sudul Italiei, oamenii se bucură de tradiționalul migliaccio di polenta, o prăjitură savuroasă din făină de porumb gătită pe plită. Suculenta lasagna di Carnevale este un preparat napolitan plin cu atât de multă carne și brânzeturi scumpe încât, în vremurile mai sărace ale Italiei, multe familii își permiteau să o facă doar o dată pe an.

Cu toate acestea, în mare parte din Italia, carnavalul este o ocazie pentru produse de patiserie dulci, de obicei un fel de pâine pudrată cu zahăr, ușor de gătit și la fel de ușor de mâncat. Deși aceste frigănele au denumiri diferite după regiuni – chiacchiere în Lombardia, cenci în Toscana și frappe în Roma – toate sunt, în esență, același desert. Un preparat din Imperiul Roman poate fi strămoșul lor comun.

Mâncare stradală la Carnavalul de la Veneția

De carnaval, cârciumarii ies în stradă cu porții generoase din mâncare pe care, de regulă, o găsești în restaurantele lor. Astfel, poți lua de pe stradă, la doar câțiva euro, lasagna cu ricotta (un preparat napolitan minunat), macaroane la cuptor (un preparat inventat de marele autor de cărți de bucate, Pellegrino Artusi), dar și deserturi. Printre acestea se numără frigănelele de care vorbeam mai sus, dar și Migliaccio (tort cu lămâie și ricotta, din făină de gris și brânză proaspătă ricotta), Fritole Veneziane (niște gogoși pudrate cu zahăr, aromate cu rom și coajă de lămâie, care conțin nuci de pin, stafide și ocazional o umplutură de cremă), Tortelli Dolci (ravioli dulci la cuptor cu ricotta și fulgi de ciocolată), Cannoli (celebrele napolitane prăjite umplute cu ricotta din Sicilia, care au fost inițial un desert de carnaval, dar acum sunt populare pe tot parcursul anului), Pignolata (frigănele scufundate în miere, apoi presărate cu nuci și bomboane festive).

3 restaurante din Veneția:

unul cu care „să o dai pe spate“, unul care are o ditamai istorie în spate și unul care îți va da pe spate bugetul

La Zucca

– perfect pentru o cină romantică–

Vegetarienii se bat pentru un loc în restaurantul La Zucca, un local foarte iubit de toți cei care vor să scape de preparatele cu pește din Veneția, pe Santa Croce 1762. Dar restaurantul este mai mult decât atât. Micuț, cochet, intim, ascuns pe micuțele canale ale Veneției, cu câteva mese la intrare și cu priveliște spre canal, La Zucca este locul perfect pentru o cină romantică.

Mâncarea este simplă. E gătită cinstit și asta se vede din meniul care se schimbă zilnic – un semn care arată că tot ce s-a servit a fost consumat de-a lungul zilei. Legendare sunt pastele cu dovleac afumat și tagliatelle cu anghinare și pecorino sunt excelente, iar toate deserturile sunt memorabile.

Quadri

– unul dintre cele mai vechi restaurante din Veneția –

Într-un palat din anii 1700 restaurat de Philippe Starck, frații Max și Raf Alajmo oferă la Quadri un meniu cu stele Michelin, într-o atmosferă care îmbină ornamentele din lumea veche cu capriciile moderne. Meniurile de degustare de sezon scot în evidență cele mai bune ingrediente de pe uscat și din mare, iar fiecare preparat este meticulos prezentat.

Cu o listă de vinuri care începe de la 50 de euro per sticlă și urcă dincolo de 1500 de euro, acest restaurant este o experiență culinară. Codul vestimentar este elegant și casual. În Italia, asta înseamnă o ținută elegantă, fără să arate că te-ai străduit prea mult. Încheie o cină aici cu un cocktail la Gran Caffe Quadri, condusă tot de familia Alajmo. Aceștia prepară cocktail-uri de lux încă din anul 1775.

GLAM di Enrico Bartolini

– pentru o experiență rafinată –

Restaurantul GLAM este situat în hotelul de lux Palazzo Venart (deținut de lanțul LDC Italian Hotel Group) pe Grand Canal din Santa Croce. Îl vei găsi într-unul dintre cele mai ascunse și liniștite colțuri ale Veneției. Trecând pragul acestui minunat palat venețian te trezești într-o curte retrasă, cu magnolii parfumate, care conferă adăpost de soare. Aici se află Ristorante GLAM: un meniu simplu, dar sofisticat, conceput pentru a găzdui până la 30 de persoane, într-un decor extrem de elegant și autentic, care amintește de vremurile apuse ale Veneției.

Restaurantul este intim și prietenos, cu o grădină cu vedere la Marele Canal. Singura din oraș, de unde se poate întrezări renumitul cazinou al Veneției, Palazzo Ca’Vendramin Calergi. Bucătăria revine mâncărurilor tradiționale venețiene cu o notă modernă.  Însă oferă și mai multe alternative contemporane care evidențiază aromele extraordinare ale lagunei venețiene.

Iar dacă în itinerariul tău italian intră și Roma, îți sugerăm să arunci un ochi și pe cele mai bune 15 restaurante din Orașul Etern.