Ei, ce treabă să fie? Fastingul este un fel de post, de abstinență alimentară voluntară în care nu mănânci (aproape) deloc niște ore pe zi, pentru o perioadă de timp. Faci foamea, cum s-ar zice, pentru că nu pui gura pe mâncare timp de cel puțin 12 ore (ca începător!), dar poți să-ți prelungești „chinul” și la 14, 16 sau 24 de ore. Bine, unii antrenați într-ale postului intermitent ajung să nu mănânce și câte trei zile, dar asta e deja extrem. Mă rog, să vedem și la ce ne va obliga avalanșa de scumpiri…
Probabil că termenul „post” te-a dus cu gândul la o practică religioasă, prezentă atât în creștinism cât și în budism, hinduism, iudaism sau islamism. N-ai greșit, pentru că așa și este. Și în toate religiile postul s-a dovedit a fi ceva benefic pentru organism. În timpul Ramadanului, de exemplu, musulmanii postesc de la răsăritul soarelui până la apus, în fiecare zi, timp de o lună. Ei bine, oamenii de știință au studiat ce se întâmplă în corp în timpul postului, și, ce să vezi, veștile sunt în mare parte bune.
OK, dar de ce ar face cineva așa ceva?
În afara motivului religios, desigur. Păi în primul rând, ca să slăbească. Apoi din motive de sănătate, pentru că însuși părintele medicinei, Hipocrate, avea apucătura asta și o recomanda și altora pentru beneficiile sale. Cercetările au confirmat, ulterior, că unele tipuri de posturi pot ajuta la normalizarea colesterolului, tensiunii arteriale, nivelului de glucoză din sânge, sensibilității la insulină dar și a multor altor probleme de sănătate. Știa el ce știa, bătrânul Hipocrate… Pe măsură ce cercetările în domeniul sănătății se dezvoltă, postul devine din ce în ce mai larg acceptat ca mijloc legitim de gestionare a greutății și de prevenire a bolilor.
Deși există mai multe tipuri de post, de o vreme se bucură de un mare interes postul intermitent (intermittent fasting), un mod de alimentație care oferă două beneficii: pierderea în greutate și o mai bună stare de sănătate. Este un tip de post în care, însă, în perioadele de abstinență alimentară este totuși permis consumul de apă, ceai și cafea. Neîndulcite, bineînțeles! Și există mai multe moduri de a ține fasting intermitent, diferența făcând-o în principal intervalele de timp în care omul nu mănâncă NI-MIC!
Tipuri de post intermitent
Mecanismul postului intermitent este acela că abstinența alimentară determină organismul să transforme depozitele de grăsime în energie, ceea ce eliberează cetone în sânge, iar acest lucru ar trebui să încurajeze pierderea în greutate.
Post de 12 ore
Regulile acestei diete sunt simple, ea fiind potrivită începătorilor: nu mănânci nimic timp de 12 ore în fiecare zi. Cel mai… suportabil mod de a ține postul de 12 ore este de a include perioada de somn în fereastra de post. De exemplu, servești cina la ora 19 și următoarea masă, respectiv micul dejun, la ora 7 dimineața. Sau cina la ora 20 și micul dejun a doua zi la ora 8. Ceva ce de altfel este normalitate, dar pentru că ne-am obișnuit să ne culcăm târziu (huoooo, Netflix!) și până atunci să mai și ronțăim câte ceva, această normalitate a ajuns să fie catalogată ca dietă…
Postul de 16 ore
Adică 16 ore pe zi nu mănânci, fiindu-ți permis să o faci numai într-o fereastră de 8 ore. Servești cina, să zicem, la ora 20, iar următoarea masă este a doua zi la ora 12. Cum ar veni, sari peste micul dejun (ceva de altfel a devenit destul de comun…) și mănânci direct prânzul.
Fasting două zile pe săptămână
Persoanele care urmează această dietă consuma cantități standard de alimente sănătoase timp de cinci zile și reduc aportul caloric în celelalte două. În cele două zile de post, bărbații pot consuma 600 de calorii, iar femeile 500. Atenție! Cele două zile de post NU trebuie să fie consecutive!
Post în zile alternative
Există mai multe variante ale postului în zile alternative, care presupune să postești o zi da și una nu. Pentru unii, postul în zile alternative înseamnă evitarea completă a alimentelor solide în zilele de post, în timp ce alții aleg să aibă un aport caloric de până la 500 de calorii.
Un post săptămânal de 24 de ore
Postul complet (timp de una sau două zile pe săptămână) presupune să nu mănânci niciun aliment timp de 24 de ore. Adică într-o zi mănânci doar micul dejun sau doar prânzul și mai mănânci a doua zi, după 24 de ore, micul dejun sau prânzul, așa cum ți-ai ales să faci. În celelalte zile ar trebui să revii la tiparele obișnuite de alimentație. Un astfel de post poate provoca oboseală, dureri de cap sau iritabilitate, dar aceste efecte se diminuează pe măsură ce organismul se adaptează la noul model de alimentație.
Săritul peste mese
Nu, nu în sensul… sportiv al expresiei, ci renunțând ocazional la una dintre mese, în funcție de nivelul de foame. Dar asta nu înseamnă că atunci când vei mânca, la celelalte mese, poți mânca absolut orice poftești! Este important să consumi alimente sănătoase. Cei care folosesc acest stil de fasting intermitent vor „învăța” să mănânce doar atunci când le este foame și vor sări peste mese atunci când nu le este.
Dieta războinicului
După cum îi este și numele, aceast post intermitent este extrem și nu e chiar pentru oricine. Presupune să mănânci foarte puțin, de obicei doar câteva porții de fructe și legume crude, în timpul unei ferestre de post de 20 de ore. Apoi seara, într-o fereastră de masă de 4 ore, să consumi o cină care să conțină legume (preponderent), proteine, grăsimi sănătoase și niscaiva carbohidrați. Acest tip de alimentație este unul pe termen lung, un mod de viață. Deși pare permisiv pentru că poți mânca puține legume și fructe chiar și în cele 20 de ore „de post”, poate fi o provocare să respecți regulile lui stricte pe termen lung. Și din experiența celor care au îmbrățișat acest tip de post, o masă consistentă, seara, aproape de ora de culcare, nu-i chiar treabă ușoară. Dar, na, dacă te crezi personaj din Star Wars…
Vrei să încerci metoda postului intermitent?
Dacă te tentează să încerci, atunci n-ar strica să știi și cum arată echilibrul nutrițional perfect, într-o farfurie. Sau cu ce poți înlocui zahărul (ca să slăbești mai ușor). Sau poți oricând să cauți mai multe informații – îți recomandăm cartea scrisă de Petra Bracht, „Postul intermitent”. Nu doar că explică modul în care acționează fastingul (și motivele pentru care este eficient), dar include și un program de două săptămâni cu 42 de rețete savuroase pe bază de fructe și legume, plus 12 exerciții menite să accelereze metabolismul.
De ajutor ți-ar fi și un plan alimentar (îți povestim noi cum să faci meal planning ca la carte). Te gândești în avans ce ți-ar plăcea să mănânci săptămâna viitoare și faci o listă cu felurile preferate de mâncare. Asta ca să nu mai mănânci… pe apucate.
