Dacă 2024 a fost anul în care toată lumea alerga după invenții fistichii, iar 2025 a venit cu mult zgomot pentru trenduri care au dispărut așa cum au apărut, 2026 se anunță mai… așezat. Oamenii vor mâncare simplă, bună, onestă și care să nu coste mai mult decât ar trebui. Hai să vedem care se anunță a fi principalele food trends în 2026.
Dacă ar fi să rezum 2026 într-o idee, ar fi cam așa: lumea nu mai caută acel „wow factor” cu orice preț. Caută preparate care au gust, au sens și te fac să te simți bine după. Nu mai e despre cine inventează ceva imposibil de pronunțat, ci despre cine face mâncarea simplă, dar foarte gustoasă. Și despre locurile care înțeleg că ieșitul în oraș a devenit, din nou, ceva la care te gândești un pic înainte.
Așa că principalele food trends din 2026 nu vin cu artificii. Oglindesc mai degrabă o revenire la lucruri care funcționează cu adevărat, doar că puse în „forme” noi.
Acum, noi nu pretindem a fi altceva decât suntem. Dar știm unde să căutăm informațiile care sunt relevante. Așa că ne-am uitat să vedem ce zic experții lumii culinare din mai multe țări și am selectat ceea ce a ieșit cu adevărat în evidență. Hai să vedem!
TL;DR
Pe scurt, food trends 2026 nu sunt despre farfurii complicate sau concepte greu de urmărit. Sunt despre mâncare bună, corectă: comfort food făcut mai atent, porții mici de împărțit, gătit la foc deschis, fermentații care adaugă profunzime și o experiență mai așezată în oraș. Mai puțin hype, mai mult lucruri care chiar funcționează.
Principalele food trends în 2026
E imposibil de definit „trendul anului”, unul care să le înglobeze pe toate. Putem vorbim, mai degrabă, de micro-trenduri care se întâlnesc în același meniu, axat pe idei de confort, stare de bine, valoare, foc deschis, fermentație, porții mici, service ca un spectacol discret.
Comfort food e rege 2026, dar într-o formă mai elaborată
Între noi fie vorba, nu cred că noi ne-am „lepădat” vreodată de comfort food. Ideea e că acum se constată o revenire în topul preferințelor, la nivel mondial. Peste tot în lume se pune un accent mai mare pe mâncarea ce te cucerește din prima, pentru că e familiară. Și adevărul e că, la ce vremuri trăim, chiar simțim nevoie de ceva cald și bun care să ne meargă la suflețel.
Paste, sandwich-uri, burgeri, noodles, lucruri pe care le-ai mâncat și acum 5-10-15 ani, doar că făcute mai atent. Mâncarea care are gustul de acasă. Și uite așa apare și nostalgia aia discretă: rețete pe care parcă le știi dintotdeauna, care au fost mereu acolo, genul de farfurie care te liniștește un pic. „Nonna-stalgia” îi zic cei de la Yelp.
În același timp, National Restaurant Association zice că această nostalgie nu vine singură, ci cu un „twist” global, care să-i dea ceva aparte. Adică preparate mai elaborate, gătite mai atent, așa încât să le ducă în zona mai fancy. Smash burgers cu personalitate internațională, curry bowls, noodles la rang de fel principal „serios” (în sensul de atent lucrat, elaborat, cu gust). Cu alte cuvinte, lumea nu se întoarce la banal. Ci la o mâncare mai „directă”. E mai puțin despre concept și mai mult despre gust.
Aruncă o privire pe selecția noastră de Best Comfort Food din București, ca să știi unde să te duci să prinzi „valul”.
Oamenii vor locuri care merită banii, nu neapărat locuri scumpe
Se pare că în 2026 se conturează foarte clar o chestie: ieșitul în oraș trebuie să aibă o logică. Nu mai merge doar cu „hai că vedem noi unde mergem”. Așa că apar tot mai multe locuri care fac preparate bune, care te răsfață, dar fără nota aia babană, de-ți stă mâncarea în gât când vezi bonul. Meniuri mai scurte, porții gândite bine, ingrediente bune, dar fără teatrul inutil.
„Value dining” îi zic englezii. Iar majoritatea dintre noi suntem foarte bine familiarizați cu acest concept. Valoarea experienței devine un filtru real. Nu ne mai permitem să ieșim atât de mult, așa că vrem să merite atunci când o facem. Și tocmai de asta restaurantele vor încerca să rămână în zona de prețuri ceva mai prietenoase. Sau să livreze cu adevărat ceva oau pentru prețurile mai mari din meniu.
James Beard Foundation, în predicțiile lor pentru 2026 (făcute de 10 dintre cei mai faimoși chei), punctează o direcție care explică perfect 2026: „affordable luxury”. Adică experiențe de răsfăț (meniuri de degustare mai accesibile, porții de sharing, ingrediente tratate cu respect), dar la prețuri mai accesibile.
Wellness 2.0: Adio, proteine / Salut, fibre!
Chipurile, wellness-ul se schimbă și el: nu mai e despre restricții. Anii trecuți, proteinele au domnit peste tot. Ce să mai, au fost reginele la ce înseamnă „sănătos”. În 2026, lucrurile devin mai relaxate. Mai mult despre echilibru. Mâncare care îți face bine, fără să pară o pedeapsă.
O să vezi mai multe lucruri legate de digestie, de ingrediente care chiar ajută. Și uite așa intră fibrele în discuție. Nu e o revoluție, e o ajustare. Un fel de „vreau să mănânc bine și să mă simt bine, în același timp”. Un fel de „cum fac să-mi fie bine și să-mi și placă”.
Tot National Restaurant Association le leagă pe toate în „power trio”: health, wellness și value (sănătate, wellness și valoare). Plus un accent mai mare pe băuturile de tip low/no alcohol. Care se leagă și ele de fibre. Inclusiv CEO-ul Coca-Cola vorbește despre „fiber creeping in” și despre produse cu fibre adăugate, pe fondul interesului pentru ingrediente funcționale.
Traducere de meniu: mai multe boluri sănătoase, mai multe legume, mai multe băuturi care promit ceva (energie, echilibru, digestie mai bună etc.). Uite aici câteva variante de restaurante unde mănânci mai sănătos. Ori, dacă preferi, poate vrei să vezi care sunt cele mai bune restaurante vegane.
Foc, fum, jar: gătitul la foc deschis
Asta chiar că ne nimerește la fix! Noi care am crescut cu miros de lemne, care profităm de orice ocazie să facem un grătărel… cum să nu apreciem gătitul la foc deschis? E unul din cele mai clare food trends din 2026. MICHELIN zice că „char, smoke & flame” devin noua normalitate. Gătitul la jar, cărbune, lemn, pietre fierbinți, binchotan (cărbune japonez)… tot ce scoate gustul la suprafață fără să-l înece în sos, e binevenit.
E genul de trend care funcționează și în 2026 dintr-un motiv simplu: nu e doar gust, e și spectacol. E viu. Și într-o lume plină de ecrane, focul și jarul au o putere ciudat de convingătoare. Mâncarea făcută pe foc are ceva greu de înlocuit. Gustul e mai adânc, dar și experiența e alta. O să fie tot mai prezentă zona asta de „simplu, dar intens”.
Dacă e să-ți dau o recomandare din zona asta, atunci e Soro.lume, fără doar și poate. Totul se face la foc deschis (foc, lemne, jar etc.) folosind tehnicile vechi pe care Mihai Toader le-a cules prin drumurile lui. Toată mâncarea pe care o guști la Soro.lume e făcută în ogeac oltenesc, cuptor bucovinean, plită mănăstirească… Au zonă de grătar, afumătoare ardelenească, țest. În plus, meniul e sezonal și îl schimbă în funcție de ce apare la piață.
Timpul devine ingredient: preparate fermentate, maturate sau… murate
Dacă ai senzația că „fermentația” apare peste tot în ultima vreme, nu e doar o impresie. Și, într-un fel, e amuzant cum ne întoarcem iar la lucruri pe care le știm de mult: murăturile făcute în casă, varza ținută la butoi, gusturile care se construiesc în timp, nu pe loc.
Doar că acum povestea asta a ieșit din bucătăria bunicii și a ajuns în restaurante din toată lumea. Nu mai e un detaliu exotic, ci o unealtă serioasă. Iar MICHELIN o duce în zona de profunzime: timpul ca ingredient. În 2026 o să vezi tot mai des preparate care trec prin maturări, fermentații controlate, sosuri ținute la odihnă, stocuri reduse încet, aciditate care echilibrează farfuria. Tot MICHELIN vorbește și despre o schimbare în gust: mai mult umami și amăreală. Andive, ridichi, alge, note fermentate folosite ca structură, nu ca decor. Chiar și deserturile încep să se joace cu genul ăsta de profunzime.
Ideea de bază e simplă: fermentația nu mai e „trend”, e parte din limbajul normal al bucătăriei. Murături bune, sosuri maturate, ingrediente care adaugă strat peste strat, fără să fie puse acolo doar ca să sune bine în meniu. James Beard completează: fermentația devine „intenționată”, integrată, cu sens.
Apropo de asta, am povestit aici ce este kimchi. În București, Pickles sunt faimoși pentru kimchi-ul lor pe care îl integrează în tot felul de preparare (ba îl și vând la borcan uneori).
Snackification: de ce porțiile mici sunt peste tot în 2026
2026 are și o latură jucăușă, dar utilă: mini-porțiile. Nu doar pentru „dietă”, ci și pentru că oamenii vor să guste mai multe lucruri fără să iasă din restaurant ca după o vacanță all inclusive. În loc de starter-main-dessert ca parcurs fix, apar farfurii mici, gustări pregătite atent. De aici: sharing plates, deserturi de tip one-bite, mini băuturi, porții mici care arată bine, se împart ușor și îți lasă loc în stomac să mai încerci ceva.
Asta vorbește multe despre stilul în care oamenii ies acum: vor să încerce mai multe lucruri într-o seară, să împartă, să guste, să nu se blocheze într-un singur fel principal uriaș. Nu mai e mereu despre „îmi iau ce-mi place mie și gata”, ci despre „hai să gustăm mai multe, să împărțim”. Și sincer, e o direcție care face ieșitul mai fun.
E ceea ce se regăsește sub numele de snackification în rândul food trends pentru 2026. Găsești aici tot felul de variante reprezentative pentru snack culture în București (și unde le găsești). Iar aici ai o colecție faină de locuri unde mănânci tapas ca-n Spania..
Masa în oraș, tratată ca experiență
După ani în care multe locuri au mers pe ideea de rapid, eficient, fără prea mult context, 2026 aduce o schimbare simplă: oamenii vor ca ieșitul la restaurant să însemne mai mult decât „am ieșit să mâncăm ceva”. Nu neapărat prin gesturi spectaculoase, ci prin felul în care decurge seara. Atmosfera, lumina, muzica, ritmul dintre feluri, senzația că nu ești pe fugă. Masa începe să fie tratată din nou ca un moment, nu ca o oprire.
Se vede și în felul în care sunt gândite meniurile, în spațiile mai intime, în locurile unde stai mai aproape de bucătărie sau unde totul pare construit pentru conversație, nu doar pentru consum. Într-un fel, trendul ăsta spune ceva foarte clar despre 2026: nu mai căutăm doar preparate bune, ci experiențe. Iar la asta, trebuie să recunoaștem, excelează restaurantele de fine dining.
Și da, poate pare o mică contradicție versus trendul de snackification, dar de fapt cele două merg împreună. Pe de o parte, oamenii vor să guste mai mult, să împartă, să mănânce mai flexibil. Pe de altă parte, vor ca seara, ca întreg, să conteze. Nu e despre cât de mare e farfuria, ci despre cum se simte experiența.
Q&A: Food trends 2026, pe scurt
- Care sunt cele mai mari trenduri culinare în 2026?
2026 nu vine cu un singur „mare trend”, ci cu câteva direcții care se leagă între ele: comfort food făcut mai atent, porții mai mici și mese de împărțit, mai mult foc și grill, fermentații care adaugă profunzime și o atenție mai mare la cum te simți după o masă, nu doar în timp ce o mănânci.
- De ce revine comfort food-ul în forță?
Pentru că oamenii vor mâncare bună și stare de bine. După ani de hype și experimente obositoare, comfort food-ul e o întoarcere la gusturi familiare, doar că făcute mai bine, cu mai multă grijă pentru detalii.
- Ce înseamnă, de fapt, snackification?
Snackification este tendința prin care mesele devin mai flexibile, bazate pe porții mici și preparate de împărțit. În loc de un singur fel principal mare, apar farfurii mici, gustări, porții de împărțit, deserturi one-bite. Ideea e să poți încerca mai multe lucruri la o masă.
- De ce se vorbește atât despre fermentație și maturare?
Pentru că adaugă gusturi mai pregnante. Murături bune, sosuri maturate, aciditate controlată, umami. Nu mai sunt trenduri pentru Instagram, ci instrumente normale în bucătării care vor să construiască profunzime.
- Cum se schimbă ideea de ieșit în oraș în 2026?
Masa în oraș începe să fie tratată din nou ca experiență. Chiar dacă mănânci porții mici și guști multe, oamenii vor seri care au atmosferă, ritm, conversație. Nu doar „am mâncat ceva”, ci „a fost o seară faină”.
- Ce înseamnă toate astea pentru București?
O să vezi mai multe locuri care merg pe comfort food făcut bine, pe sharing plates, pe grill și gusturi mai mature. Și, poate cel mai important, restaurante care înțeleg că lumea caută locuri la care vrei să te întorci, nu doar noutăți de bifat.
Dacă ar fi ceva de reținut din toate trendurile astea, e că 2026 nu e despre extravaganță. E despre mâncare bună, făcută atent, seri relaxate și locuri la care vrei să te întorci. Restul sunt detalii de meniu.
