As fi vrut sa scriu mai de bine despre Restaurantul Voievodal Baneasa, am apreciat foarte mult ce au facut acolo, e o investitie consistenta si serioasa, nu au lasat nimic la voia intamplarii. Asta trebuie spus despre renovare si amenajare, mai ales ca stiam si ce a fost inainte acolo, adica pana in 2013, fostul restaurant Del Ponte, despre care nu am scris deloc de bine…
Asadar, cei de la Restaurantul Voievodal Baneasa au renovat complet localul. Acesta ocupa o bucata intinsa din parterul unui bloc mare construit in ultimii ani ai lui Ceausescu chiar dupa Podul Baneasa, care trece peste lac atunci cand mergi spre Ploiesti. Localul e mare, are mai multe sali, cred ca intra acolo sute de petrecareti. Pentru ca Restaurantul Voievodal Baneasa pare sa fi fost facut pentru nunti, petreceri si alte evenimente, in primul rand, ca altfel ar fi prea mare, e greu de imaginat cum s-ar putea umple localul doar cu oameni infometati. Si cred ca sunt aceiasi proprietari ca ai cunoscutului resturant Crama Domneasca din Centrul istoric.
Despre cum arata Restaurantul Voievodal Baneasa numai de bine, deci. Cand vine vorba despre mancare, insa, lucrurile se schimba radical. Nu am mancat deloc bine la Restaurantul Voievodal Baneasa. Aceleasi produse ieftine si banale ca peste tot in Bucuresti, probabil luate in cantitati mari de la supermarket. Si iata ce nu a fost bun acolo: creierul pane (oribil), chiflele, « ciupercutele », carnaciorii, cascavalul pane. Asa si asa au fost « ficateii », fasolea batuta (sau iahnie ? – nu mai tin minte), varza calita, muraturile. Pacat…
Nici serviciul nu a fost prea bun. A fost foarte lent, in primul rand. Apoi, nu ne-au intrebat daca vrem vin – si cum sa nu bei vin la asemenea mancare, ca aceea descrisa mai sus? Poate ca daca ne-ar fi dat si vin ni s-ar fi parut mai putin proasta… Preturile sunt normale, nimic deosebit de spus in privinta asta. Clienti putini cat am stat noi acolo.
Prin urmare, noi le propunem celor de la Restaurantul Voievodal Baneasa sa reflecteze serios asupra motivelor pentru care cineva (chiar si bucurestean, fie el) se duce la un restaurant. Sigur, e bine sa vezi lucruri frumoase pe pereti, insa…
