L’Aubrac; Natura pura si stele Michelin
Chiar daca stabilirea unui scop inalt poate fi motivanta, idealizarea excesiva nu favorizeaza dezvoltarea sustenabila, pentru ca scapa din vedere pasii prin care s-a ajuns la performanta, creand o prapastie intre ideal si o stare de fapt care nemultumeste profund. Pentru ca totul a inceput de undeva, in locurile in care in prezent a fost atins un nivel inalt de cultura si prosperitate, vom auzi de conducatori, administratori, clerici, sau comunitati care si-au depasit limitele propriului confort, pentru un scop superior.
Un exemplu de astfel de pas, este crearea unui produs cultural aparte, in regiunea franceza Aubrac, care in trecut nu a avut deloc notorietatea si oportunitatile de azi. Acestea au fost create in timp, cu determinare si efort. Regiunea este un platou de roca vulcanica si granit. Intreaga zona seamana cu un desert… verde. Cu o altitudine medie de 1200 m, densitatea populatiei este foarte mica, cel mai important oras, Laguiole, avand 1300 de locuitori. Izolarea in care au trait comunitatile din Aubrac in trecut, le-a impins la o viata austera si la a folosi cat mai eficient resursele si eforturile.
In evul mediu, asemenea multor teritorii europene, Aubrac a fost foarte tulburat de disputele nobiliare si in plus, de vitregia naturii si de bandele de hoti, atrase de Via Podiensis, drumul folosit de pelerini, catre Santiago de Compostela.
In contrast complet cu caracterul izolat al regiunii si cu drumul pelerinilor medievali, in 2004 a fost inaugurat Viaductul Millau, cel mai inalt pod din lume, care masoara 343 m in inaltime, intrecand astfel Turnul Eiffel. Recunocut ca etalon al tehnicii si arhitecturii moderne, viaductul obtine in anul 2006, titlul Outstanding Structure Award, acordat de prestigioasa organizatie International Association for Bridge and Structural Engineering, titlu oferit numai celor mai importante structuri din lume.
Intre 1764 si 1770, in actualul departament Lozere din Aubrac, populatia a fost terorizata de un monstru misterios, cu caracteristicile unui lup urias, facand din agricultura in camp deschis, un risc mortal. Localnicii au platit cu multe vieti omenesti determinarea de a scoate vacile la pasunat, dar situatia disperata a facut ca regele Louis XV sa trimita vanatori profesionisti in sprijinul comunitatii. In urma interventiei regale, numarul pradatorilor a fost imputinat, iar in timp au disparut complet.
Dupa secole de crestere selectionata, datorita eforturilor sustinute ale localnicilor si calugarilor francezi, la sfarsitul secolului XIX, a luat fiinta standardul oficial al rasei bovine, 100% pura, numita Aubrac. Aceasta rasa a contribuit substatial la independenta de resurse de hrana a comunitatilor izolate, iar apoi la prosperitatea zonei. Astazi este una dintre cele mai calitative rase de vaci de carne din lume, purtand eticheta DOC (Denumire de Origine Controlata) si o valoare culturala si economica foarte mare.
Initial, aceasta rasa era crescuta pentru lapte si carne, dand o celebra branza, care poarta numele orasului Laguiole. Insa, dupa cel de-al doilea razboi mondial, nu a reusit sa aiba acelasi randament economic cu vacile olandeze si elvetiene. In aceasta perioada, rasa a cunoscut un declin considerabil, dar apoi a fost reorientata exclusiv si cu mare succes, catre productia de carne. In prezent sunt 10.000 de exemplare din aceasta rasa bovina, numai in Franta, iar numarul lor este in plina crestere. Un asemenea succes se datoreaza atentiei cu care sunt crescute animalele, in privinta spatiului de repaus, miscarii, apei si cantitatii de lumina, dar, cel mai important, in privinta hranei. Spre deosebire de majoritatea fermelor de productie a carnii de vaca, unde alimentatia este orientata in functie de sporul cantitativ, bazandu-se pe porumb, concentrate, aditivi si antibiotice, vacile Aubrac sunt hranite numai cu iarba de pe pasunile platoului, esentiala pentru sanatatea animalelor si pentru calitatea carnii.
Chiar daca branza Laguiole este inca in productie, orasul nu a dat numai ei celebrul nume. Acesta este si numele cutitului traditional local, o adevarata bijuterie de inalta calitate functionala.
Produsele locale sunt promovate din 1999, in orasul Laguiole, de hotel-restaurantul lui Michel Bras, originar din Aubrac, ajutat de fiul sau, Sebastien. Aceasta afacere de familie, nu este nici pe departe una modesta, pentru ca restaurantul Michel Bras are 3 stele Michelin si este clasat pe locul 7 in lume.
Iata cum, intr-o regiune care in trecut era o zona de tranzit periculoasa, se poate crea o valoare culturala inestimabila. Lupta pentru supravietuire si mai tarziu agricultura de subzistenta, au culminat cu crearea unei rase de vaci eficiente, creadu-si, astfel, o baza pentru ascensiunea economica prin turism si agricultura de inalt nivel, carnea vacii de Aubrac devenind preferata celor mai rafinate gusturi in gastronomie. Localnicii nu au uitat cum au ajuns aici, au pastrat metodele traditionale si au folosit natura ca pe cel mai important aliat. Astfel, astazi sunt un etalon in agricultura si gastronomie, dar mai ales in determinare.
