Orice strain care vine in Romania – cea reala, nu cea rezervata pentru vizitatori – are parte de acest sentiment de aventurier. Aici poate gasi comori nebanuite, dar si capcane la tot pasul, sau situatii care sfideaza orice logica si in fata carora ramai fara replica. Acesta este sentimentul care m-a incercat din plin astazi, pentru ca am fost intr-un loc foarte romanesc – Piata Obor.
De dimineata, la ora 9.00, am stabilit o intalnire cu asistentul meu, Mihai si cu soferul restaurantului. Pentru a incepe cu dreptul si a nu exista confuzii, am hotarat sa ne vedem intr-un loc cat mai conoscut. Care ar putea fi locul cel mai cunoscut de langa o piata agro-alimentara? Sa fie o mustarie locala renumita? Sa fie un stand de legume al unui producator de legume bio? Niciuna din toate acestea nu se bucura de renume, ba chiar sunt complet anonime in Bucuresti. Cel mai cunoscut punct de intalnire in zona Pietii Obor, este localul McDonald’s…
Prima constatare a fost, ca nu exista parcare pentru profesionisti, pentru restaurantele care s-ar aproviziona de aici. Cand compari trotuarul aglomerat cu imensele parcari ale hipermarket-ului, intelegi ca aici esti oricand binevenit… cu sacosa. A doua surpriza a fost sa vad majoritatea standurilor din hala inchise, chiar daca am venit la o ora pe care am considerat-o sigura, (in Franta ar fi trebuit sa fiu la cumparaturi la ora 6) si era prea devreme pentru ora inchiderii. Mergem la un stand, cumparam, platim si ni se zambeste, intr-adevar, prietenos. Factura?… “N-avem”. Suntem inca in spatiul public? Sau am nimerit din greseala in ograda personala a cuiva, care isi face propriile reguli?
La cativa metri mai departe, vad tarabe de detergenti si alte produse de curatat, chiar fata in fata cu standurile alimentare. Daca mie nu mi se permite in bucatarie sa pastrez produse de curatat decat in locuri bine izolate de spatiile in care sunt alimentele, cum pot fi regulile de igiena atat de diferite? Este ca si cum ai vedea ca nu e o problema ca cineva sa treaca pe rosu si restul circulatiei sa aiba acelasi curs. Te intrebi de ce altul poate si tie nu iti este permis, dar in acelasi timp, te gandesti la cat de periculos este pentru acela si pentru toti ceilalti.
Nu m-am lasat speriat de primele obstacole. Sunt un razboinic. Si am fost rasplatit cu comori. In Obor am gasit produse foarte frumoase. O cantitate mare de mere si suc de mere de la Voinesti, dar mai ales, ionatanul din aceasta zona. Merele costau intre 2 si 5 lei, iar sucul natural, 3 lei/500 ml. si 5 lei/litru, rosii coapte – 3 lei. Am gasit smantana grasa, aproape gratis – 11 lei, unt cu 85% grasime. O surpriza foarte placuta, avand in vedere ca in magazine se vand produse care se numesc in mod fals unt, avand un procent de 60% grasime. Untul are minim 82% grasime! Aici nu mai este vorba de jongleriile unui comerciant sau producator, ci avem o problema de legislatie. Am cumparat multe kilograme de legume, mere si suc de mere, etc. In orice piata ar fi trebuit, macar, sa pot inchiria, un carucior, sau sa am la dispozitie un mijoc de transport. Le-am carat dupa noi in mana, pana am cumparat pestele, carnea de pui si altele.
Am descoperit stiuca, un peste local foarte bun si proaspat, – prins ieri – la 14 lei. Am mai gasit si pui de ferma. Majoritatea produselor, sunt mai ieftine decat la marii distribuitori. Am ajuns la masina cu toate produsele. Extenuati si cu hernie de disc, am pornit catre restaurant.
In functie de cumparaturi, calculez meniul. Pretul meniului este de 35 lei. Bugetul meu este de 15 lei si nu vreau sa pun apa de la robinet cu morcovi, in farfurie. Starter-ul va fi cu oua adevarate si foarte proaspete, de la ferma, in combinatie cu spanac. Creez paharul cu spanac, oua florentine, o mica bucata de trufa neagra si paine crocanta. Felul Principal va fi compus din pulpe de pui de ferma, umplute. Am dezosat partea superioara si am umplut spatiul ramas liber cu o farsa de pui cu smantana grasa si oua de ferma. Am gatit in aburi pulpele invelite in folie. Sosul – o reductie de fond de pui cu verdeata. Desert – Mere de Voinesti caramelizate cu zahar brun si posate cu suc de mere. Rezulta o compozitie moale si delicata, care trebuie echilibrata cu un element crocant. Pentru asta, nucile caramelizate pot fi servite deasupra. Am mai folosit sare diamant de Slanic, unt de dovleac si clorofila.
Iata un meniu de trei feluri, creat cu produse din Piata Obor. Acest meniu a fost realizat cu ajutorul valoros al colaboratorilor mei, de origine nepaleza, din bucataria restaurantului The Gang. Este fantastic sa lucrezi cu asa oameni sobri si simpli care nu se plang niciodata si muncesc din greu.
Aceasta a fost doar prima zi. Va asteptam!
Culinary regards,
David Contant
