Andie, Andreea Craciun pe numele complet, e una dintre bloggeritele vegetariene din Romania, o maestra in retetele cu legume si fructe, dar si in arta fotografierii lor. Andie a inceput blogul ei culinar in anul 2010 si de atunci si-a incantat cititorii cu fel si fel de retete din universul veggie. Tot Andie este si coordonatoarea revistei online VEG, o colectie de retete, sfaturi si poze minunate cu bunatati vegetariene.
De la ea am vrut sa aflam mai multe despre food blogging in Romania, despre mancarea pentru vegetarieni si despre restaurantele din Bucuresti.
Mai jos, un interviu cu Andie:
Restograf: Ai inceput blogul din anul 2000. Care sunt cele 3 mari invataminte pe care le-ai tras de atunci pana acum cu privire la food blogging?
Andie: Grea intrebare. In primul rand, ca trebuie sa fii responsabil fata de cititorul tau. Mi-am inceput blogul din dorinta de a avea o colectie de retete vegetariene pentru mine, asa ca primele retete au fost postate fara prea mare atentie la detalii si fara a testa si re-testa mancarea. Nu ma gandeam ca ma va citi cineva vreodata. In afara de mama, desigur. Explicatiile erau simpliste, pozele un dezastru si recunosc ca am propagat fara sa-mi dau seama cateva tampenii pe care le gasisem “pe net,” fara sa-mi verific sursele. Am inteles mai tarziu ca nu poti sa scrii orice, la intamplare, ca “merge si asa”. Stiu multi oameni care scriu la cantitate pentru a atrage trafic sau care posteaza niste porcarii infinite bazate pe pseudo-stiinta si pe cunoasterea faptului ca nimeni nu ii va lua la bani marunti sa demonstreze lumii ca sunt sarlatani, insa pentru mine calitatea a devenit primordiala. Vreau mereu poze si texte impecabile, fara greseli de gramatica sau exprimari grabite, retete testate astfel incat sa pot oferi raspunsuri pertinente oamenilor care imi pun intrebari si sa nu ii fac sa isi strice ingredientele pe prostii. Vreau sa simta tot interesul pe care mi l-am dat cand am postat reteta respectiva si sa aiba incredere in ceea ce citesc si mananca.
In al doilea rand, ca trebuie sa fii autentic. Si aici nu ma refer numai la abtinerea de la furtul de idei si de fotografii, care din pacate este foarte la moda si la noi. Ma refer la necesitatea de a-ti gasi propria voce, propriul stil, de a-ti da seama cine esti si ceea ce ai tu de oferit special publicului tau. E foarte mare tentatia sa emulezi modelele bloggerilor de succes pe care ii admiri, insa asta nu te va duce niciodata prea departe, pentru ca ei au facut-o deja mult mai bine decat tine. Eu sunt de parere ca publicul te simte, isi da seama imediat daca esti sincer, daca ceea ce spui are substanta, simtamant, daca ceea ce le oferi vine din experienta ta reala. Si apreciaza sinceritatea si originalitatea!
Nu in ultimul rand, ca trebuie sa inveti continuu. Nu va pot spune in cuvinte cat am putut eu invata in ultimii cinci ani. Fotografie, design, grafica, SEO, cod, comunicare – e o lista nesfarsita. Uneori ma simt ca o enciclopedie ambulanta si totusi inca invat in fiecare zi. Ma adaptez noilor tehnologii care apar, fac schimb de experienta cu alti prieteni bloggeri, fotografi sau designeri, urmaresc mereu tutoriale pe net, citesc si ma informez enorm pentru fiecare articol mai deosebit pe care il scriu. Pe de alta parte, experienta asta m-a ajutat enorm, pentru ca acum le pot oferi clientilor mei pachete complete si integrate de servicii, ceea ce este un mare win-win si pentru ei si pentru mine. Practic, toata chestia asta cu food bloggingul mi-a schimbat viata radical.
Restograf: Ai simtit din 2000 pana acum vreo transformare la nivelul alegerilor oamenilor in ceea ce priveste meniul vegetarian? S-a schimbat cumva notabil acest capitol culinar?
Andie: Oh, da! In ultimii cinci ani blogurile vegetariene au inflorit pur si simplu si s-au inmultit foarte mult, la fel ca si apetitul romanilor pentru viata sanatoasa – sau ideea de viata sanatoasa cel putin. Curentul raw-vegan e foarte la moda, multe celebritati vorbesc despre sucuri verzi si mancarea vegetariana la televizor si online, totul a luat o amploare foarte mare. Se vede si se simte asta chiar si in faptul ca din ce in ce mai multe restaurante au inceput sa introduca optiuni speciale pentru vegetarieni ceea ce este extrem de incurajator. Acum gasesc pe piata toate ingredientele deosebite la care acum cinci ani doar visam – de la nigari pentru tofu pana la sirop de curmale – si chiar nu trebuie sa mai fac excursii culinare in strainatate special pentru a ma aproviziona. Chiar si lanturile mari de magazine au introdus produse speciale pentru noi, insa mai au de muncit pana cand sa pot spune ca aceste raioane sunt “respectabile.”
Restograf: Din ce ai observat, care sunt aspectele care ii intereseaza cel mai mult pe oameni cand vine vorba de mancarea pentru vegetarieni, cele mai mari curiozitati?
Andie: Top 3 intrebari: “De unde iti iei proteinele?” “Nu ti-e pofta de carne deloc-deloc?” “Pai si ce mananci de fapt?” Multi oameni au impresia ca daca nu mananci carne nu iti procuri toti nutrientii necesari – intre noi fie vorba, proteinele sunt ultima mea problema, ma preocupa mult mai mult fierul, calciul sau complexul de B-uri – si ca, inevitabil, vei ajunge sa ai probleme de sanatate sau carente. Sunt de asemenea socati de ideea ca o persoana poate sa “reziste” gustului apetisant al carnii, ceea ce pentru majoritatea romanilor e aproape de neconceput, macar “la ocazii speciale.” Li se pare ca e un efort fantastic, cam ca al unui dependent de alcool sau droguri care incearca sa reziste tentatiei. Insa nu e deloc asa, nu pentru vegetarienii de cursa lunga. Eu mereu incerc sa le explic prietenilor mei ca pentru mine carnea nu mai reprezinta un aliment si ca urmare nu poftesc la el, e ca si cum te-as intreba eu pe tine daca nu poftesti sa mananci o bucata de carton. In fine, sunt absolut fascinati de ideea ca ar putea exista o mancare vegetariana din care sa traiesti, alta decat salata verde :).
Am observat insa ca se produce un declic major daca mentionez cuvantul “de post”, in acel moment parca se deschide o usa invizibila din care curg tot felul de preparate cu potential: varza calita, iahnie de fasole, pilaf, ciorba de legume, etc, si asta doar din bucataria romaneasca. De fapt, romanii care au trait la tara au fost vegetarieni mai mult decat si-au dat vreodata seama iar bucataria noastra e plina de astfel de retete.
E fascinant insa pentru mine sa vad cum tutunul sau alcoolul, care omoara milioane de oameni anual, sunt perfect acceptate in societatea romaneasca si nimeni nu se scandalizeaza daca te vede fumand sau band alcool peste limita, insa daca le spui ca esti vegetarian – bum! Toti se transforma instant in nutritionisti si iti dau lectii despre cat de periculos este acest stil de viata. Food for thought, right?
Restograf: Crezi ca Bucurestiul sta bine la capitolul restaurantelor vegetariene? Ce ti-ar placea sa vezi pe piata restaurantelor bucurestene ca o ambasadoare veggie?
Andie: Nu. Daca e sa il compar cu alte capitale europene nu sta prea bine. Restaurantele vegetariene sunt inca destul de putine si, desi sunt preparate care imi plac la fiecare din ele, nu pot spune ca a aparut restaurantul viselor mele pe piata. Eu sunt o gurmanda, mi-ar placea enorm un restaurant vegetarian indraznet care sa puna gustul pe primul loc si care, poate cu ajutorul unui chef ingenios si creativ, sa aseze pe masa preparate de exceptie gatite prin tehnici cat mai inteligente si sanatoase (posat, fiert, copt, etc.), sa foloseasca ingrediente atent alese si sa realizeze combinatii simple dar memorabile. Mi-ar placea sa avem genul ala de restaurant care sa isi atraga clientela nu pentru ca e dedicat vegetarienilor si stii sigur ca acolo nu se gateste cu carne, ci pur si simplu pentru ca mancarea e atat de buna si atmosfera atat de placuta incat orice omnivor ar vrea sa manance acolo! E posibil, sunt foarte multe retete vegetariene absolut fantastice, trebuie doar sa apara cineva care sa aiba un concept modern si care sa inteleaga ca vegetarienii nu sunt bolnavi, ci doar nu consuma carne. Spun asta pentru ca de multe ori in imaginatia unor patroni de restaurant vegetarienii primesc mancare de om bolnav sau la regim: salate fara dressing, morcovi, broccoli si cartofi fierti, eventual fara sare sau, culmea rafinamentului, legume la punga sotate in tigaie cu putin ulei. Mi s-a intamplat, dar nu e acceptabil.
Restograf: Crezi ca va exista in viitorul apropiat si varianta accesibila financiar de a manca sanatos si vegetarian pe strada? In loc de patiserii sa existe gherete cu fast food sanatos si veggie…
Andie: E posibil oricand! Gustul se educa si cred ca, daca exista o strategie de marketing inteligent facuta si retete bine alese (subliniez asta), o astfel de afacere ar fi un adevarat succes. Nu vreau sa fac reclama, dar uita-te la brandul Fru-Fru cat de bine a inteles asta! Exista un mare gol pe piata bucuresteana fix in acest punct, asa ca astept cu interes sa vina cineva si sa il acopere.
Andie ne-a povestit si care sunt restaurantele ei preferate din Bucuresti, dar si retetele ei preferate.