Departe de a fi doar un hashtag la modă și efemer, vinurile ecologice și progresele din domeniul viticulturii angajate în echilibrul mediului capătă tot mai mult teren, peste tot în lume. Și își vor continua expansiunea în podgoria globală pentru că este un proces de transformare necesar, ce răspunde situației ecologice dezastruoase și oferă modele alternative de largă exploatare agricolă.
Nișa bio a viticulturii moderne tinde să devină din ce în ce mai specifică. Însă poate fi împărțită, în mare, în trei subcategorii. Din start, oricare dintre acestea implică renunțarea totală la substantele chimice pe care marile podgorii le folosesc. Fie că este vorba de insecticide, ierbicide sau pesticide, fie că sunt cele folosite în timpul fermentării, maturării, filtrării sau îmbutelierii, precum sulfiții. Deci care este diferența dintre un vin ecologic, unul organic și unul biodinamic? Și care sunt principiile viticulturii sustenabile?
De unde acest interes pentru o producție sustenabilă?
Pentru viticultori, interesul pentru vinurile ecologice are două rațiuni. Pentru unii dintre ei, a produce organic este o filosofie fundamentală a businessului și o condiție necesară pentru sănătatea pământului pe care-l exploatează. Calitatea este cea de-a doua componentă care atrage viticultori în sfera eco. Multe vinării simt că-și pot îmbunătăți produsul cu ajutorul unui pământ netratat chimic sau prin simplificarea procesului de fermentare. La acestea se adaugă și dorința consumatorilor de a cumpăra alimente și băuturi organice, tendință ce acaparează tot mai mult teren de la o zi la alta.
Vinurile ecologice = podgorii și crame fără bazaconii
În viticultura prietenoasă cu mediul, vinurile ecologice mai sunt denumite și vinuri organice sau biologice/bio. Acestea sunt obținute din strugurii recoltați din podgorii crescute fără tratamente cu ierbicide, pesticide și alte produse chimice sau sintetice.
Însă multe dintre cramele care au făcut pasul către podgoriile ecologice – deși nu toate– respectă mediul și în alte procese din timpul fabricării. De la manipularea și reciclarea deșeurilor, până la selecția echipamentelor și a materiei prime, valorificarea resurselor naturale este pe primul loc pentru majoritatea dintre acești vinari.
Vinurile biodinamice, un concept vechi de mai bine de 100 de ani
Dacă ești genul care crede în puterea lumii naturale și în capacitatea ei de a te hrăni, atunci vinurile biodinamice s-ar putea să te fascineze. Dar să nu crezi că este vreo altă metodă de epatare a vreunor ultra-bogați contemporani. Sau o idee de marketing a unor millennials abia intrați în această lume…
Metodologia vinurilor biodinamice este și mai complexă decât cea a vinurilor eco și-și are rădăcinile în studiile filozofului austriac Rudolf Steiner (1861-1925). Abordarea acestui fermier savant asupra agriculturii biodinamice presupune privirea podgoriei ca pe un ecosistem viu și dinamic, care este profund interconectat cu întregul Univers. Este o metodă holistică, ce îmbrățișează lucrul cu animalele, ritmurile lunare, solare și cosmice, în timp ce caută să cultive vinul într-un mod care este atât sustenabil, cât și împlinitor din punct de vedere spiritual.
Și mai multe constrângeri
Spre deosebire de vinificația convențională, vinificatorii biodinamici renunță la orice nu este derivat din bucata lor de pământ cultivată. De la creștere până la fermentare, procesul este în întregime natural și manual și nu sunt folosite substanțe chimice în nici o etapă. Corectarea acidității este interzisă, iar fermentarea acestui vin se petrece cu ajutorul drojdiilor indigene ale strugurilor. De asemenea, vinurile biodinamice sunt îmbuteliate fără filtrare prealabilă.
Poate părea o rețetă desprinsă din cartea de poțiuni a unui vrăjitor, însă nu-i. Solul, componenta cea mai importantă în funcționarea unui vinificator biodinamic, este hrănit cu un amestec unic de ierburi fermentate, minerale, gunoi de grajd, pietre semi-prețioase (!) și cartilagii din coarne de vacă pisate. Despre acestea din urmă se crede că stimulează solul pentru creșterea și vitalitatea plantelor, prin hrănirea bacteriilor și ciupercilor utile. De asemenea, viticultura biodinamică prevede îngrijirea podgoriilor în funcție de patru cicluri lunare distincte. Fiecare dintre acestea corespunzând unei etape diferite în dezvoltarea strugurilor.
Această abordare poate părea naivă. Dar pentru vinificatorii biodinamici este o parte esențială a angajamentului lor față de sustenabilitate și vinificație total naturală. Întregul proces poate fi destul de costisitor și pentru ca un vin să fie clasificat ca biodinamic, vinificatorii trebuie să respecte întocmai acest set de reguli și reglementări stricte. Deși principiile biodinamicii sunt adesea contestate ca fiind excesiv de riguroase și excentrice, din ce în ce mai mulți vinificatori și crame adoptă aceste practici, cel puțin parțial. Cei care urmează această filozofie la literă pot aspira la certificarea Demeter. Acesta este cel mai apreciat certificat din domeniul biodinamicii, la nivel mondial.
Avem și noi primele exemple de astfel de podgorii. Iar cramele Bogdan duc steagul vinurilor biodinamice din România, cu prima vie biodinamică înființată în 2020.
Vinuri sustenabile, mai mult decât eco
Când vine vorba de podgorii și vinuri sustenabile, vorbim, din nou, despre un set de principii și reguli mai complexe decât în cazul vinului ecologic. Viticultura sustenabilă ia în considerare ecologia nu doar în relația cu vinul. Aceasta forțează constant optimizarea utilizării resurselor de apă, energie și orice alte materii secundare.
De la reducerea emisiilor dăunătoare prin trecerea la combustibili bio-diesel ori forță de lucru umană sau animală, până la cultivarea de plante care atrag prădători naturali pentru dăunătorii viilor, vinificatorii podgoriilor sustenabile adoptă o abordare holistică a producției de vin. Asta aduce beneficii atât pământului, cât și oamenilor care se bucură de vinul lor. Acest stil de vinificație se poate rezuma la găsirea unui echilibru între producție și conservare, fără a apela la substanțe chimice, încercând totodată diminuarea impactului asupra mediului, prin orice mijloace posibile.
Viticultorii podgoriilor sustenabile se concentrează pe probleme legate de geografia lor specifică. Ei acționează ca administratori ai pământului, păstrând în același timp resursele naturale, reutilizând deșeurile. Totodată, aceștia îmbunătățesc constant calitatea aerului și a apei freatice și protează
habitatele sălbatice din jurul lor. În vinificație, sustenabilitatea poate fi o combinație de practici organice, non-organice și biodinamice care se potrivește cel mai bine afacerilor și ecosistemelor din fiecare zonă. Fiecare climat are stresurile sale particulare. Ceea ce înseamnă că standardele de sustenabilitate pot varia de la o cramă la alta. Unele crame care aderă la viticultura sustenabilă au propriile echipamente de purificare a apei. Alții evită utilizarea produselor de origine animală în procesul de vinificație, precum albumina de ou pentru limpezirea vinurilor, care este utilizată pe scară largă în marile crame. Acest lucru le permite să își certifice vinurile și ca fiind vegane.
Vinurile ecologice, necesitate sau moft?
Deși poate fi costisitor ca o vie să treacă la o agricultură ecologică, biodinamică sau sustenabilă, multe crame au făcut deja această mișcare. Este o muncă grea și lungă, dar vitală pentru a asigura longevitatea planetei noastre. precum și a obiceiului nostru de a ne bucura de un pahar bun de vin. Cramele sustenabile iau decizii pe baza managementului resurselor, fără a forța sau altera echilibrul mediului. Fac asta prin tehnici agricole și procese de producție mai puțin agresive, care evită suprasolicitarea resurselor.
Să înțelegem proporțiiile acestei scene. Nișa vinurilor eco este încă relativ mică. A fost estimată la 3.6% din toate vinurile consumate la nivel mondial, în anul 2022. Totuși, această cifră se poate traduce prin peste 1 miliard de sticle de vin ecologic vândute. Ceea ce este, după orice standard, impresionant. În Spania, introducerea podgoriilor ecologice s-a dezvoltat cu mare intensitate în ultimii ani, ajungând chiar în fruntea clasamentului mondial. În prezent, 27% din podgoriile ecologice ale lumii sunt spaniole. Iar Catalonia este regiunea cu cel mai mare procent al acestor vii. Nu mai puțin de două treimi din podgoriile catalane sunt organice.
Ți s-a părut interesant? Atunci hai să descoperi și care sunt cei 5 pași ai unei degustări de vinuri sau 6 vinuri românești premiate pe bune!
