Fostul restaurant Arcade s-a redeschis saptamana trecuta sub un alt nume, “Mercado”, in acelasi loc din zona bulevardului Aviatorilor, intre Charles de Gaulle si Statuia Aviatorilor, adica acolo unde sunt cele mai mandre case si bucurestenii cei mai bogati. Locurile sunt foarte frumoase, casa la fel, ca majoritatea celor de acolo, iar dupa indelungata renovare arata si mai bine.
Nu mi-e clar daca pot vorbi despre un alt restaurant sau despre redeschiderea Arcade-ului cu o noua fata si cu un nou nume, cu atat mai mult cu cat patronii sunt aceiasi, adica fostii actionari israelieni, care au si DonCafe-ul din Piata Dorobantilor. Prin ziare s-a tot scris ca restaurantul ar apartine unei dudui de prin lumea mondena, Raluca Sandu parca, insa asocierea acesteia cu Mercado pare sa fie doar o chestiune de marketing, chiara daca a primit si cateva actiuni marginale in contul acestei asocieri.
Patronii israelieni sunt oameni de meserie in ale restaurantelor si cu pasiune mistuitoare pentru mancarea buna, asa ca nu e de mirare ca a iesit un lucru foarte bun la noul Mercado. Intr-adevar, localul a fost inchis foarte mult timp si dupa renovare se poate spune ca a ajuns unul dintre cele mai frumoase restaurante ale Bucurestiului. Conceptul e unitar, bine pus in practica si in valoare, cu priza la gusturile oamenilor zilelor noastre. Amenajarea si decorul aduc destul de mult cu ce au facut cei de la Osho – cu foarte mare priza la public si acela – si nu m-ar mira sa aflu ca au avut aceiasi arhitecti. Insa conceptul gastronomic e diferit, Mercado ramanand un restaurant clasic, cu meniu international cu puternic accent mediteranean si diverse influente asiatice, meniu conceput si pregatit de catre un chef pe care l-au adus din Israel.
Mercado se pozitioneaza, deci, in grupul restrans al restaurantelor cu bucatarie fina din Bucuresti, care pot sa aspire cu indreptatire la un calificativ de “fine dining”. Tot ce am mancat noi acolo a fost bun: tartarul de ton a fost excelent, painea, amuse bouche-urile, antreurile, salata de caracatita foarte bune si ele; supa de dovleac si tonul in crusta de susan au fost bune, insa nu la fel de bune ca acelea de dinainte. Insa deserturile (cataif, creme brulee si pannacotta) au fost excelente, probabil ca printre cele mai bune din oras.
Serviciul a fost bun si el, mai ales ca vorbaretului patron, cu pofta de viata, discurs, chip si burta de bon viveur, chiar ii face placere sa stea de vorba cu fiecare client in parte sa-l faca prietenul lui de la prima intalnire. Preturile sunt normale, cu 200 de lei poti avea o masa pe cinste si o jumatate de sticla de vin bun.
Cred ca Mercado va avea succes si viata lunga in locul si in felul in care este, mai ales ca israelienii vor sa faca acolo ceva mai mult dacat un restaurant bun. La etajul-mansarda e in stadiu avansat de amenajare o sala multifunctionala de cateva zeci de locuri in care se pot face evenimente cu toate echipamentele moderne de care e nevoie, poate fi sala de mese sau alte lucruri de care ar putea avea nevoie numeroasele firme cu nume sonore si bucurestenii instariti din zona. Un lucru bine facut, deci.
