Cand a fost deschis Restaurantul Voievodal Crama Domneasca? In urma cu 5 sau cu 6 ani?
Restaurantul din Centrul Vechi a fost inaugurat la sfarsitul anului 2008.
Ansamblul de incaperi care formeaza Crama Domneasca a gazduit pentru prima data un restaurant in anii ’70?
Da, mai exact, deschiderea a avut loc in anul 1971 si a coincis cu disponibilitatea autoritatilor de a inaugura si dezvolta destul de multe alte locatii devenite reprezentative in epoca.
Cat de vechi sunt arcadele din aceasta locatie? Au mai mult de 300 de ani sau mai mult de 400 de ani?
Ruinele ce au in componenta si o parte din crama, au facut parte din “acele pivnite vaste” asa cum mentioneaza izvoarele istorice si au fost ridicate de catre Mircea Ciobanul (al carui mormant se afla in incinta ansamblului muzeal Curtea Veche) intre anii 1545-1559.
Spatiul Restaurantului Voievodal BANEASA este de peste 1.500 de metri patrati, nu-i asa?
Da, suprafata intregului ansamblu este de aproximativ 1550 mp.
De unde vine denumirea de restaurant voievodal din numele ambelor restaurante?
Prin acest termen/cuvant am incercat apropierea/asocierea de/cu frumoasa si tumultoasa perioada istorica a Tarii Romanesti, cu maretia si grandoarea vechilor curti domnesti iar legendele si istoriile tarii noastre sa fie rostuite astfel si de catre noi.
De unde vine denumirea de Crama Domneasca?
Cu siguranta ca s-a avut in vedere faptul ca in vremurile vechi, in pivnite se pastrau alimentele, armele dar si vinul, incintele de adancime asigurand o ambianta termica bine cunoscuta si necesara totodata.
Care sunt principalele diferente dintre cele 2 locatii?
Pozitionarea in zone total opuse atat geografic dar si cu nise de potentiali clienti,diferite. Arealul din Centrul Istoric constituie un punct de interes imens pentru vizitatori iar vecinatatea cu MUZEUL CURTEA VECHE ne asigura un avantaj de luat in seama. Locatia din Baneasa dispune de un numar de locuri cu 50% mai mare decat cea din Centrul Vechi. Spatiul de aici poate gazdui evenimente sociale de mare amploare cu rezultate remarcabile. Pozitionarea in apropiere de lacul Herastrau si vegetatia ce incadreaza locatia, alaturi de arhitectura locului dau acesteia un aer de conac boieresc.
Care este targetul fiecareia dintre cele 2 locatii?
Cu siguranta ca oaspetii straini au cautat si vor cauta locante cu specific, de asemenea ne adresam si diferitelor medii ce doresc organizarea unei mese de protocol intr-un cadru natural si autentic dar asteptam si clientii care in ultimii ani ies si iau masa atat in pauza de pranz sau care doresc sa socializeze in cadrul unor evenimente organizate de restaurant.
Care sunt principalele avantaje competitive ale fiecareia?
In Centrul Vechi ne aflam in mijocul unui trafic zgomotos, dinamic, boem ce are o tenta culturala si care a reusit sa devina un punct de bifat pe o imaginara harta turistica a Bucurestiului; in zona Baneasa apreciem ca vom afla protipendada oricarei capitale respectabile.
Ce planuri de viitor aveti?
Consolidarea pozitiei pe piata HORECA este ceea ce ne dorim, in primul rand precum si aportul nostru in ceea ce priveste cresterea calitatii serviciilor in domeniu.
Asigurati si delivery pentru vreuna din locatii sau doriti sa asigurati?
Dispunem de logistica pentru serviciile tip delivery si catering si suntem deschisi in a colabora cu parteneri doritori de astfel de servicii.
Care sunt partile comune si diferite din meniul celor 2 restaurante si de ce sunt aceste diferente?
Listele menu sunt asemanatoare cu un usor avantaj numeric pentru cea din Baneasa; avem de asemenea disponibilitate pentru preparate unice solicitate de catre clienti, ce le pot precomanda atunci cand importanta/rigoarea/protocolul mesei impune acest lucru.
Care sunt preparatele care se comanda cel mai mult la Restaurantul Voievodal Baneasa?
Preparatele la jar sunt printre cele mai solicitate produse din lista menu.
Semineul de epoca de aici este functional, da?
Semineele din ambele locatii sunt functionale si am gandit ca este firesc sa se regaseasca astfel de elemente de décor intrucat ele existau si in stravechile Sali ale tronului unei curti domnesti.
Care este numarul total de preparate din meniul Restaurantului Voievodal BANEASA?
Stim ca in cel al restaurantului din Baneasa sunt peste 100 de preparate, structurate astfel:
specialitatile casei – 5 retete;
gustari reci – 5 retete;
gustari calde – 3 retete;
ciorbe, supe, crème – 10 retete;
mancaruri gatite, antreuri (sau tigai in jargon professional) – 23 retete;
preparate din peste – 8 retete;
preparate la gratar – 22 retete;
salate – 16 retete;
garnituri – 15 retete;
sortimente de branzeturi – 2 retete;
deserturi – 18 retete;
Ce capacitate are Salonul Voievodal din incinta restaurantului din Baneasa?
150 de locuri.
Dar Salonul Domnesc?
150 de locuri.
Descrieti, va rog, bucataria de specific national cu accente medievale care spuneti ca defineste Restaurantul Voievodal Baneasa dar si pe cel din Centrul Vechi, evident.
Am dorit sa oferim calitate preparatelor traditionale prin care sa le scoatem din banalul, din rutina arhicunoasterii, de catre orice roman. Carnea preparata termic atat la cuptor dar si la gratar, in cantitati respectabile a asigurat satietate oricarei mese si a facut ca fiecare oaspete sa sa simta ca si cum a luat parte la un maret festin. Din variata bucatarie romaneasca cu influentele ei orientale, slave sau habsburgice am ales acele preparate care pot fi asimilate atat mental dar si organic de catre omul modern. Am experimentat cu succes si unele preparate care erau la mare trecere in epoca Brancoveneasca, precum : ciorba de tarhon, mancare de vitel cu agurida, scortisoara si sofran, vaca la foc iute cu prune uscate, carne de oaie prajita cu migdale si zeama de lamaie, gaina grasa umpluta cu stafide, si ficatei, placinte cu ravase din foite de aluat, preparate de poveste dar care pot fi descoperite doar de catre curiosii din/dintre noi.
Ce rol au preparatele rafinate din meniul Restaurantului Voievodal BANEASA, ce nu apartin bucatariei romanesti vechi, gen dorada la jar, supa crema de sparanghel, de telina sau broccoli?
Dintre cele “dresuri” adica ingrediente, multe erau importate din “cele strainataturi” de chelarii si bucatarii vechilor curti domnesti si boieresti. Noi am incercat doar sa-i imitam, oferind boierilor zilelor noastre cele doritoare!
