In ultima vreme, zona Dorobantilor – Floreasca a devenit polul bucatariei japoneze in Bucuresti, odata cu deschiderea a doua restaurante diferite de celelalte de pana acum, Yuki pe Putul lui Zamfir si Kanpai Bistro pe Calinescu, aproape de Piata Floreasca.
Pana acum, specificul japonez din zona era reprezentat de Yoshi, chiar in Piata Floreasca, si de Zen Sushi, pe George Calinescu, cam pe la mijlocul distantei dintre cele doua cunoscute piete, Dorobantilor si Floreasca.
Cele doua mai vechi, Zen Sushi si Yoshi – Sushi & Teppanyaki (pe numele lui intreg), scot in fata oferta de sushi chiar din nume. Am scris despre ele, chiar de cand au fost deschise. Cele noi, insa, aduc cealalta mancare japoneza, pe care nu prea am mai vazut-o prin Bucuresti. Mai mult, chiar, nici nu-mi aduc aminte sa fi vazut sushi in meniul de la Yuki.
Yuki a fost deschis in primavara lui 2015 intr-o casa destul de mica de pe Putul lui Zamfir, chiar unde incepe din Beller, la Piata Dorobantilor, de un japonez pe care l-am vazut mai tot timpul acolo, insa nu cred ca si gateste. A vrut sa faca locul sa arate exact ca acelea din Japonia, si i-a reusit pe deplin. Totul e din lemn la Yuki, de buna calitate, nu am vazut nimic de inox sau de metal, in general. Nu e prea luminos si nici multe flori sau plante nu are – tot ca in Japonia. Sunt cateva mese inauntru si vreo doua mici pe trotuar. Si o muzica japoneza, un fel de lalaiala perpetua, cum e pe la ei. Bucataria e deschisa, la vedere, si lucreaza acolo surprinzator de multi oameni pentru marimea bucatariei si a restaurantului, in general.
Meniul e scurt la Yuki, au cateva feluri la pranz si ceva mai multe si mai elaborate seara – de unde si “japanese home dining”-ul din titlu, ca sa arate ca atunci arata tot ce poate. Am mancat si la pranz si seara la Yuki si a fost foarte bun si deoebit. Portiile sunt mici, unii dintre cei care iau meniurile complete fixe din meniu vor avea o surpriza. Nu aveau desert cand am fost noi, si mi se pare ca nu au deloc in meniu asa ceva.
Cred ca incurajeaza sa iei meniurile complete fixe, probabil ca e mai usor de administrat pentru ei. Acestea au preturi fixe, spre 60 de lei la pranz si spre 100 la cina, ceea ce inseamna ca o masa in doi, cu cate un pahar de vin bun (cu sticla nu prea e un obicei japonez), te costa vreo 2-300 de lei, ceea ce e un pret rezonabil pentru o experienta japoneza veritabila.
Si serviciul iese mult in evidenta la Yuki, au o chelnerita adorabila, a fost cea mai placuta primire intr-un restaurant de care imi aduc aminte in ultima vreme.
Kanpai Bistro, insa, e un restaurat japonez mare, pe doua niveluri, in cladirea in care a fost foarte multi ani reprezentanta Singer, foarte aproape de Piata Floreasca. Treceam des pe langa acea cladire si imi ziceam, adesea, ca e cea mai urata din Bucuresti, fara indoiala. Arhitectul care a proiectat-o ar trebui dat afara din Ordin, tot fara indoiala…
A fost o vreme in renovare si un alt arhitect a reusit sa o mai umanizeze putin, i-a aplicat niste corectii, a acoperit hidosenia cu niste scanduri de lemn si a iesit ceva digerabil in exterior. L-au deschis in iunie 2015. In interior, insa, a reusit ceva destul de spectaculos, un concept unitar, foarte bine inchegat si realizat, surprinzator. E un design modern, industrial si spre minimalist. Pozele cred ca surprind destul de bine atmosfera. Sunt doua niveluri, parterul si un etaj, si nu e clar daca vor avea si o terasa in fata. Ceva loc au, nu mult, insa nu stiu daca vor primi si aprobarile pentru asta.
Bucataria e la etaj, e la vedere, insa e inchisa cu un perete de sticla complet transparenta. Si aici am vazut destul de multi oameni lucrand in bucatarie, personajul principal fiind un japonez nu la prima tinerete, fara indoiala, domnul Hiro.
Meniul e mult mai lung la Kanpai Bistro, au multe feluri de mancare si o sectiune destul de consistenta de sushi, insa nu pe aceasta o scot in fata. A fost foarte buna si deosebita mancarea si aici, probabil ca e ceea ce mananca japonezii la ei acolo, sau pe aproape. Si serviciul a fost bun, cu niste chelneri dezinvolti, siguri pe ei si rapizi.
Preturile sunt neasteptat de mici la Kanpai, vizibil mai mici decat la celelalte restaurante japoneze din jur, mai ales daca punem la socoteala si marimea portiilor. Nu stiu daca vor ramane astfel, sau daca nu e doar o strategie de lansare.
Asadar, in zona Piata Dorobantilor – Piata Floreasca se poate manca cea mai buna si mai deosebita mancare japoneza din Bucuresti. La Yoshi e cel mai scump, insa ei se pozitioneaza ca restaurant de top, cu aranjare sofisticata pe farfurie si cu reflexe de restaurant de lux. Sushi si teppanyaki sunt punctele lor forte, le fac foarte bine. Zen Sushi se pozitioneaza ceva mai jos, si cu ambianta si cu meniul, e un restaurant de sushi mai popular, cu preturi putin mai mici. Celelalte doua, insa, Yuki si Kanpai, iti arata restul bucatariei japoneze, depre care putini bucuresteni stiu. Nu e o bucatarie prea fina sau sofisticata, insa e buna si deosebita, merita o vizita pana acolo, oricat de departe ati veni.