Obiceiurile culinare, traditiile si culturile s-au succedat, de-a cursul mileniilor, dar regulile impuse de imperiul gastronomic au fost, tot timpul, legate de speciile de plante si animale ce traiesc aici, clima si tipul de sol.
Daca bucataria lioneza, care este considerata fruntea gastronomiei franceze, bucataria provensala se conduce numai dupa edictele imperiului gastronomic mediteranean. Aceeasi secesiune gastronomimca, o vom observa si intre nordul Italiei si varful cizmei. Acestea au pranzuri mai asemanatoare cu teritorii de peste alt continent, decat cu multi dintre conationalii lor din alte regiuni ale tarii. Pe langa savoarea ei renumita, este una dintre cele mai sanatoase bucatarii din lume. Pestele bogat in uleiuri sanatoase, iod si omega 3, uleiul de masline care da putere pielii si parului, plantele si condimentele revigorante, sunt in acelasi timp elixire ale tineretii si panacee naturale.
Din pacate nu toti au acelasi respect pentru aceste minuni ale naturii si resurse ale imperiului. Tonul din Mediterana, ca si cel din Atlanticul de Est, este la limita disparitiei. De aceea, Uniunea Europeana, dar mai ales tarile din vestul Mediteranei, au inceput un amplu program de refacere a populatiei, care include restrictii drastice la pescuitul industrial, repopulare si crearea de sanctuare pentru populatia de ton. Pestele este, intr-adevar, printre cele mai delicioase si mai sanatoase ingrediente. Asa cred si japonezii, care au importat masiv ton mediteranean. Vorbim, bineinteles, despre pestele salbatic, pentru ca, nu acelasi lucru il putem spune si despre tonul din crescatorie, care este hranit cu concentrate si tratamente chimice, pentru a spori productia. Tonul salbatic, foarte carcteristic gastronomiei mediteraneene, a devenit un lux datorita pescuitului industrial excesiv, iar o mancare mediteraneana cu ton salbatic a devenit foarte piperata, chiar si fara condimente in exces.
In schimb, 
de legume, fructe, ierburi, lactate si seminte, nu duc lipsa mediteraneenii. Cuprinse in combinatii desavarsite, creeaza mancaruri ce te fac intotdeauna sa vrei mai mult. Intotdeauna viu colorte, cu texturi catifelate si rafinate. Aceasta mancare este una a soarelui si a sanatatii, un adevarat festin in cinstea vietii. Inainte de a gusta, impactul vizual al farfuriei, este parte a experientei culinare in orice bucatarie. Bucataria mediteraneana abunda de legume si fructe viu colorate, dar mai important este ca, stilul de preparare face ca acestea sa isi pastreze atat aspectul vizual apetisant, cat si proprietatile nutritive. Asta se realizeaza prin fierberea de scurta durata, oparire sau gatirea la temperaturi joase. Toate metodele de gatit, ingredientele si combinatiile sunt stans legate, in primul rand de clima mediteraneeana, care nu pune mari probleme de adaptare organismului. In gerurile din munti, este nevoie de un aport caloric mai mare.
Totusi, chiar daca nu vedem lamai si portocali pe campuri, pentru romani bucataria mediteraneana nu este atat de exotica. In Dobrogea, bucataria greceasca si cea turceasca sunt la fel de comune ca orice fel de mancare romanesc. Daca multe ingrediente lipsesc, altele, ca iaurtul, usturoiul sau mamaliga si condimentele, fac aceasta bucatarie sa para acasa, oriunde in Romania. O salata din ierburile locale, cu cateva masline, seminte de tot felul si un dressing de iaurt cu menta, este accesibil oricui.
Odata cu venirea caldurii, orice roman trebuie sa se simta din cand in cand, parte a marelui imperiu.
