Cât cheltuiesc românii pe masa de Paște în 2026, ce nu lipsește de pe masă, de unde cumpără și ce părere au despre ieșitul la restaurant în zi de sărbătoare. Am întrebat 1.000 de români și uite ce au spus.

TL;DR: Masa de Paște 2026 e mai scumpă, românii o știu, dar nu renunță la nimic. Ouăle roșii, cozonacul și pasca rămân pe masă, tradiția bate bugetul, iar restaurantul, deși încă de nișă, are potențial.
Românii intră în Săptămâna Mare cu aceeași dorință de a păstra tradiția, dar cu un cost tot mai greu de ignorat. Conform unui studiu realizat de Restograf pe un eșantion de 1.000 de respondenți din mediul urban, 77% dintre români spun că masa de Paște din acest an este mai scumpă decât în 2025. Nu puțin mai scumpă – majoritatea estimează creșteri între 10% și 30%.
Cifrele sunt mari, dar nu surprinzătoare. Ce e interesant e cum reacționează lumea: nu „taie” din tradiție, ci din altă parte.
Paștele, între religie, tradiție și familie
Înainte de bugete și cumpărături, merită înțeles ce înseamnă Paștele pentru români în 2026. Pentru 61% dintre respondenți, rămâne o sărbătoare importantă din punct de vedere religios și spiritual. 19% îl văd mai degrabă ca pe o sărbătoare culturală, iar 20% îl tratează ca pe orice altă zi liberă oficială.
Dar dincolo de dimensiunea religioasă, Paștele e despre oameni. 73,6% consideră că timpul petrecut cu familia e cel mai important aspect – cu mult peste semnificația spirituală (51,5%), preparatele speciale sau importanța tradițiilor românești. Pe scurt: Paștele e despre cei cu care stai la masă, nu despre ce e pe masă. Deși, cum vedem mai jos, și ce avem la masă contează enorm.
Tradiția nu se negociază: Paștele se face acasă
66% dintre români vor petrece Paștele acasă și anul acesta. Restul merge în vizită la rude sau prieteni (23%). Doar 8% pleacă într-o excursie în țară sau peste hotare, în timp ce foarte puțini optează pentru masa la restaurant (3%).
Când îi întrebi de ce aleg să rămână acasă, răspunsul principal nu e bugetul, ci tradiția. 66,8% spun că Paștele acasă, în familie, e o tradiție de neînlocuit. Abia pe locul doi apare argumentul financiar – 29,9% spun că e mai ieftin decât la restaurant. Pe trei vine dorința de a controla calitatea ingredientelor (21,3%), iar 15,1% recunosc că pur și simplu nu le place atmosfera restaurantelor de sărbători.
La polul opus, cei care aleg restaurantul sau o excursie o fac din motive diferite: 30,8% caută o experiență deosebită, 25,2% spun că e decizia familiei sau a grupului de prieteni, 16,8% consideră prețurile comparabile cu varianta de acasă, iar 12,1% vor să evite stresul gătitului și al curățeniei.

Ce nu lipsește pe masă de Sărbători
Indiferent de buget, meniul rămâne aproape neschimbat. Ouăle roșii conduc detașat – 84,7% le consideră esențiale. Urmează cozonacul (68,6%), pasca (54,3%), mielul în toate formele lui – fript, drob sau ciorbă (45,5%), sarmalele (43,6%) și salata de boeuf (39,6%).
Preparatele moderne sau internaționale? Doar 7,2%. Masa de Paște e probabil cel mai conservator moment culinar al anului. Românii pot experimenta cu brunch-uri și bowls în restul anului, dar când vine Paștele, meniul e despre gustul tradițional.
Cum stăm cu bugetul?
Mai mult de jumătate dintre români (51,7%) au un buget sub 900 de lei pentru masa de Paște. Un sfert își propune să cheltuiască sub 500 de lei, și doar 1 din 10 spune că bugetul depășește 1.600 de lei (6,8% între 1.601 și 2.000 de lei, 3,8% peste 2.000 de lei). 12,5% recunosc că nu și-au stabilit încă un buget.
Cea mai mare parte a banilor se duce pe carne – 58,2% dintre cei care gătesc acasă plasează carnea (de miel, porc sau pui) pe primul loc ca și cheltuială. Ingredientele pentru deserturi (cozonac, pască) vin pe locul doi cu 10,4%, băuturile alcoolice pe trei (5,2%), urmate de lactate și ouă (5,1%) și legume și fructe (4,4%).

Cum cumpără românii: suntem mai calculați ca niciodată
Hypermarketul rămâne prima opțiune (83,5%), dar piețele și producătorii locali câștigă teren – aproape jumătate dintre respondenți (47%) merg și acolo. Măcelăriile atrag 33,1%, brutăriile 23,7%, iar 16,2% se bazează pe cunoștințe din mediul rural care le trimit sau le vând produse. Cumpărăturile online rămân de nișă – doar 7,7%.
Ce contează când aleg produsele? Calitatea și prospețimea (65,2%), prețul (61%) și promoțiile din magazine (39,6%). Dar un lucru e de remarcat: 34,3% menționează originea produsului (contează să fie românesc, local, bio). Disponibilitatea în magazin contează pentru 22,7%, marca sau producătorul preferat pentru 15,9%, iar recomandările din rețete pentru 10,5%.
Ca timing, 41% fac cumpărăturile cu patru-șase înainte de Paște, iar 34% în Săptămâna Mare, cu două-trei zile înainte. 21% se organizează cu 1–2 săptămâni înainte, iar aproximativ un procent lasă totul pe ultima sută de metri. Practic, 3 din 4 români fac cumpărăturile de Paște în ultima săptămână.
Restaurantul – lux sau experiență?
Doar 2,8% dintre români aleg restaurantul pentru masa de Paște. E un segment de nișă, însă nu unul dezinteresat: cei care aleg restaurantul nu caută neapărat lux, ci o experiență diferită de cea de acasă.
De ce? Percepția de preț – restaurantul e încă „prea scump”. 70,6% dintre toți respondenții consideră că masa de Paște la restaurant e mai scumpă decât cea gătită acasă. 14,5% văd costurile ca fiind aproximativ egale, iar doar 3,9% cred că restaurantul ar fi mai ieftin. 11% spun că nu au suficiente informații ca să compare.
Dar aici vine insight-ul care contează pentru industrie: dintre cei care petrec Paștele acasă, 72,1% ar lua în calcul restaurantul dacă prețul ar fi competitiv. 8,6% ar merge dacă prețul ar fi egal cu cel de acasă, 20,8% ar accepta un plus de până la 10%, iar 21,6% ar plăti cu 10–20% mai mult. Doar 27,9% spun că nu ar alege restaurantul indiferent de preț – ceea ce înseamnă că aproape trei sferturi rămân acasă din motive practice, nu principiale.
Pentru restaurante, mesajul e clar: bariera principală nu e lipsa de interes, ci percepția de preț. Un meniu de Paște bine comunicat, cu un cost transparent și comparabil cu prețul gătitului acasă, ar putea converti o parte semnificativă dintre cei care acum rămân… la cratiță.
Metodologie
Studiul a fost realizat de Restograf, printr-o cercetare cantitativă desfășurată online (CAWI – Computer Assisted Web Interviews), în perioada 1 – 6 aprilie 2026.
Eșantionul a inclus 1000 de respondenți, fiind reprezentativ pentru populația utilizatorilor de internet din mediul urban din România, cu vârsta de 18 ani și peste.
Durata medie de completare a chestionarului a fost de 5 minute, iar rezultatele au o marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.