Am fost la Nonna Mia dupa ce acesta a primit certificarea “Ospitalità Italiana”, acordata de Camera de Comert Italiana pentru Romania restaurantelor cu specific italian pe care ei le considera mai semnificative. Nu stiam de existenta lui, si nu e de mirare, pentru ca a fost deschis in decembrie 2012 si e destul de ascuns, pe stradutele dintre Calea Floreasca si Calea Dorobantilor.
Inainte a fost acolo un mic hotel (hostel, mai degraba), Bruxelles, care avea cateva camere la etaj si un mic restaurant la parter, cu acelasi nume. Nu le-a mers bine – si pe buna dreptate – asa ca au inchiriat localul, cu tot cu camere, celor cu Nonna Mia. Acestia l-au amenajat mult mai frumos decat era Bruxelles inainte, rustic, cu mobilier si decoruri ca din filmele vechi. Si cu poze vechi pe pereti, frumoase. Pacat ca locul e intunecos, nu are nicio fereastra, lumina intra doar pe usa de la intrare. Vara cred ca e greu de stat acolo, chiar si cu aerul conditionat. Mai ales ca loul e stramt si mesele cam inghesuite. Au spus ca vor face o mica terasa pe trotuar, sa vedem cum va fi.
Au adus un bucatar italian la Nonna Mia, pe care l-au pus sa conceapa un meniu imens. Si omu’ s-a conformat, el stie de ce… Mancarea e ceva mai buna decat cea de la majoritatea sutelor de restaurante « italienesti » din Bucuresti, insa nu ceva de tinut minte. E bucatarie traditionala italiana, de bistrou. Bruschetele au fost bune, la fel si supa. Pastele au fost foarte bune, la fel si sosurile. Mielul a fost cam prost (carnea de proasta calitate), la fel si spanacul, mult prea fiert, era ca un fel de terci din frunze intregi. Cu pestele am avut o surpriza de proportii, cand am gasit solzi sub crusta de legume, ca un fel de pane, in care erau acoperiti. Si nu cativa solzi rataciti, ci toti erau bine-mersi, la locul lor! Ne-am gandit ca or fi fost niste sirene in farfurie, dar nu le-am putut noi vedea bine sub stratul de legume, fiindca stiu ca in gastronomie acela e singurul caz in care poti lasa clientului solzii in farfurie… Si cu siguranta ca asa a fost, fiindca altfel nu cred ca ne-ar fi luat 200 de lei pe ei.
Serviciul a fost bun la Nonna Mia, cu o chelnerita dezinvolta si autoritara. Clienti erau, unii vorbind in italiana. Celelalte preturi ni s-au parut rezonabile.
Asadar, Nonna Mia e un restaurant italian de cartier destul de bun, la care merita sa mergeti, mai ales daca sunteti in apropiere. Sa aveti grija doar cand comandati sirene, ca sunt cam scumpe…
*
(sirenele sunt de pe www.deviantart.com)
*
