Cafeaua de dimineață este unul din ritualurile preferate ale multora dintre noi. La fel ca și cafeaua după masa de prânz sau cea pe care o bei la terasă, cafeaua pe care o bei cu colegii și tot așa… Pentru o cafea bună se ivesc mereu ocazii, pentru „împătimiți”! Despre cum îți afectează cafeaua sănătatea s-au spus însă multe – nu toate adevărate, fie vorba între noi. Așa că hai să vedem ce e mit și ce nu.

Nici nu ai făcut bine ochi dimineața și deja te gândești la ceașca de cafea aburindă pe care ai s-o bei. Ajungi la serviciu și ai mai bea o cafea cât stai la o vorbă, două cu colegii, la prima oră. După prânz simți că mai merge una. Ieși la terasă și indiferent ce ai comanda, cafeaua nu lipsește de la masă. Mergi într-o vizită și la fel, nu poți refuza o ceșcuță mică. Dacă îți sunt cunoscute scenariile, atunci probabil că și tu ești un coffee addict. Și probabil că sunt mulți care ți-au spus că bei prea multă. E clar că excesele nu fac bine, să fim înțeleși. Însă sunt și unele mituri despre cum îți afectează cafeaua sănătatea, care nu sunt întru totul adevărate. Așa că hai să luăm câte o întrebare pe rând și să evaluăm riscurile…

5 mituri despre cafea

Am ales 5 dintre cele mai răspândite păreri atunci când vine vorba de cafea și efectul pe care îl are asupra sănătății. Hai să le analizăm una câte una.

Mă deshidratez dacă beau cafea?

Acesta este unul dintre cele mai întâlnite mituri despre cafea. Deși cofeina este un diuretic natural, este puțin probabil să ducă la deshidratare. Pentru ca ea să aibă un puternic efect diuretic, studiile arată că ar trebui să consumi mai mult de 500 mg pe zi de cafea – echivalentul a 5 cești (sau 1,2 litri).

Un studiu efectuat în rândul băuturilor de cafea a urmărit efectul pe care îl are din punct de vedere al hidratării consumul a 200 ml de apă, de cafea slabă (270 mg de cofeină) și cafea tare (537 mg de cofeină). Rezultatul a fost că atât apa, cât și cafeaua slabă au efect de hidratare, în timp ce cafeaua tare are un efect diuretic pe termen scurt. Ba chiar unele studii arată că o cafea mai slabă este la fel de hidratantă ca apa. Spre exemplu, o altă cercetare efectuată pe 50 de consumatori „înrăiți” de cafea, a arătat că a bea 800 ml de cafea slabă zilnic, timp de 3 zile, este la fel de hidratant ca a bea aceeași cantitate de apă.

De asemenea, analiza a 16 studii a demonstrat că 300 mg de cofeină consumată (echivalentul a 3 cești) crește cantitatea de urină cu numai 100 ml în comparație cu orice altă băutură fără cofeină. Deci chiar dacă faci mai mult pipi după ce bei cafea, asta nu te va deshidrata fiindcă nu pierzi atât de multe fluide pe cât se credea inițial.

Mă ajută cafeaua să slăbesc?

Cofeina este un stimulent folosit frecvent în pastilele de slăbit, iar o ceașcă de cafea poate avea ca rezultat, pe termen scurt, creșterea ritmului metabolic. Chiar și așa, nu există vreo dovadă cum că un consum mai mare de cafea te va ajuta să scapi de kilogramele în exces. Și asta cu atât mai puțin dacă îți bei cafeaua cu zahăr sau lapte gras, care aduc și ele un plus de calorii. Ce ai putea face, dacă vrei să mai slăbești, este fie să ți-o îndulcești mai puțin (sau chiar să renunți la zahăr) și să folosești lapte degresat.

Îmi face rău la inimă?

În cazul oamenilor fără probleme de sănătate, cafeaua poate avea ca efect de moment creșterea tensiunii arteriale, dar acest lucru nu are efecte negative pe termen lung. Băutorii împătimiți de cafea pot chiar dezvolta o anumiră toleranță la cofeină și e posibil ca în cazul lor astfel de efecte să nu apară deloc. În plus, cafeaua este unul din alimentele recomandate pentru a preveni înfundarea arterelor.

Însă în cazul celor cu tensiune ridicată, este recomandat să consulte doctorul pentru a afla dacă este nevoie să limiteze aportul de cofeină. În astfel de cazuri, ar trebui să fii atent la reacția pe care o ai atunci când bei cafea. Dacă observi că apar palpitații sau ți se pare că inima îți bate mai repede, atunci ceva nu este în regulă.

Chiar și în cazul celor fără probleme de sănătate, dacă simți că inima ți-o ia la goană după ce bei cafea, poate fi un semn că deja ai întrecut limita acceptată de organismul tău.

Crește cafeaua nivelul colesterolului?

Se pare că moleculele de cafestol și kahweol care se găsesc în boabele de cafea pot ridica nivelul de LDL din sânge (adică acel colesterol rău). Dar aici este un „schepsis”. Depinde cum o prepari. Și asta deoarece cafestolul este acea parte uleioasă a cafelei. Preparată la filtru, cafea conține mai puțin cofestol pentru că filtrul de hârtie reține aceste uleiuri. Dacă, în schimb, folosești presa franceză, spre exemplu, nu se va mai întâmpla același lucru, iar uleiurile esențiale vor ajunge în ceașca pe care o bei.

Și încă ceva: dacă nu ai probleme cu colesterolul mărit sau dacă nu bei cantități prea mari de cafea nefiltrată, atunci nu ar trebui să ai motive de îngrijorare.

Mă scapă de mahmureală?

Dacă nu te simți chiar în apele (hai să zicem așa) după o noapte de distracție în oraș, atunci da, cafeaua te poate ajuta. Dacă nu ai avut parte de un somn odihnitor – ceea ce te va face să te simți și mai mahmur, cafeaua va stimula sistemul central nervos și îți va îmbunătăți concentrarea. Plus că ajută la diminuarea durerilor de cap! Asta nu înseamnă și că elimină alcoolul din sânge, așa că poți sări peste ceașca aceea băută la finalul petrecerii. Nu te va ajuta să te dezmeticești mai ușor.

Beneficii și riscuri reale

Dacă tot ne-am lămurit cu privire la ce e real și ce nu atunci când vine vorba de cafea și sănătate, hai să vedem și câteva dintre beneficiile și riscurile reale ale acesteia.

Beneficii:

• Reduce riscul de Alzheimer și Parkinson. Beneficiile ar apărea în urma procesului de prăjire a boabelor, când apar fenilindanele, compuși care inhibă aglomerarea a două fragmente de proteine comune ambelor afecțiuni degenerative. Se pare că efectul protector este mai mare în cazul cafelei prăjite intens, ca de altfel și în cazul celor care consumă mai multă cafea (3-5 cești pe zi).
• Scade riscul de diabet zaharat de tip 2 cu până la 30%. Și aici vorbim atât de cafeaua cofeinizată, cât și de cea decoff. Responsabili de beneficiile cafelei negre asupra riscului dezvoltării diabetului zaharat de tip 2 ar fi mineralele precum magneziul și cromul, dar mai ales polifenolii, molecule cu proprietăți antioxidante, implicate în prevenirea bolilor inflamatorii.
• Este un antioxidant puternic. Cafeau conține flavoniode, polifenoli, acizi hidroxilici și antocianine, care au efecte antioxidante și protejează celulele de radicalii liberi toxici, care pot duce în timp la boli cronice, precum cancerul.
• Alte beneficii: cafeaua stimulează acuitatea mentală, mărește atenţia și puterea de memorare. De asemenea, există studii care arată că are un rol important în prevenirea anumitor tipuri de cancer, ajută la menținerea glicemiei la valori normale, este cardioprotectoare și stimulează digestia. Ba chiar înlătură riscul de depresie!

Riscuri:

Ca orice exces, consumul prea mare de cafea poate aduce o serie de neajunsuri. Ca de

exemplu:

• Probleme gastrointestinale. Băută în exces, cafeaua poate deteriora mucoasa gastrointestinală, ceea ce crește riscul de gastrită și ulcer. Tocmai de aceea nu este indicată în astfel de afecțiuni.
• Dependența. În cazul în care decizi să renunți la cafea, e posibil să te confrunți cu unele neplăceri precum dureri de cap, iritabilitate sau chiar somnolență excesivă. De aceea este mai bine să faci această trecere progresiv, nu brusc.
• Insomnii. Cofeina este una din responsabilele pentru o calitate proastă a somnului sau chiar insomnii. Chiar dacă acest efect nu apare la toți cei care consumă cafea, unele persoane au o toleranță mai scăzută. Spre exemplu, știai că cofeina se elimină complet din organism de abia după 24 de ore? Așa încât, după ce bei o cafea dimineața, seara în continuare vei avea în organism aproape un sfert din cofeina consumată.
• Alte riscuri: excesul de cafea poate afecta ficatul, mai ales în combinație cu anumite medicamente precum paracetamolul; poate crește tensiunea arterială în cazul celor cu probleme cardiace; poate crește riscul de osteoporoză, interferează cu absorbția de fier și poate chiar agrava acneea.

Câtă cofeină este în diferite tipuri de cafea:

• Un Espresso (30-50 ml): 40-75 mg 
• Un Espresso decoff (30 ml): 0-7 mg 
• O ceașcă de Cappuccino (60-100 ml): 125 mg
• O cafea la filtru (240 ml): 115-175 mg 
• O cafea la filtru decofeinizată (240 ml): 2-12 mg 
• O cafea instant (240 ml): 62 mg
• O cafea la presa franceză (240 ml): 80-135 mg
• O cafea la ibric (240 ml): 160-240 mg

Ți-am făcut poftă de cafea? Avem și soluția! Aruncă un ochi pe lista cafenelelor din Restograf, fă-ți o rezervare în doi timpi și trei mișcări și primești confirmare pe loc!