Nu m-am mai dus la restaurantul chinezesc 5 Elemente de pe Icoanei de cand am fost prima data acolo, acum aproape trei ani, chiar daca multi spun ca au cea mai buna mancare chinezeasca din oras, pentru ca mi se pare prea scump si stau cu senzatia ca sunt pacalit. Acum a trebuit sa ma duc pentru ca facem Topul Restograf si peste cateva zile dam premiile pentru cele mai bune restaurante din Bucuresti in 2014 si mai aveam diverse nelamuriri.
L-am gasit pe 5 Elemente cum il stiam: un fel de buncar de beton, rece si impersonal. Data trecuta am stat in salonul de fumatori si la plecare am scris intr-un articol ca mi s-a parut ca stau intr-un spital. Acum am stat la nefumatori, o sala mai stramta in care ne-am simtit ca intr-un depozit. Canapelele din panza rosie sunt patate in mai multe locuri, unele cu pete mari si negre. Geamurile acelea mari, pe care le vedeti in poza, sunt complet acoperite cu niste placi opace, batute in cuie, ca nu cumva sa le intredeschida cineva din greseala. Sigur, le-o fi spus vreun arhitect ca numai asa pot sugera atmosfera orientala, ca fug spiritele pe fereastra daca nu sunt batute in cuie, sau cine mai stie ce alte fengshuiuri. Imi inchipui ca l-or fi si platit pentru asta. Sa ai o casa pe strada Icoanei, pe Icoanei, deci, nu pe Mihai Bravu sau pe Metalurgiei, sa ai Biserica Icoanei si Schitul Darvari peste drum, acolo de sute de ani, copacii, liceencele de la Zoia Kosmodemianskaia care trec zilnic pe strada, inca din 1851, si sa zidesti geamurile ca nu cumva sa iti distraga atentia de la rata din farfurie, asta da unitate in concept!
Tocmai veniseram de la alt restaurant chinezesc, unul cu un meniu cu peste 250 de feluri de mancare, asa ca am apreciat ca cei de la 5 Elemente sunt seriosi si au un meniu rezonabil, cu mai putine feluri, probabil acelea pe care stiu sa le faca cel mai bine si pentru care au produse de calitate, ne-am gandit noi. Au si cateva feluri pe care nu le-am mai vazut in alta parte, sau, oricum, altfel prezentate.
Tocmai redeschisesera restaurantul dupa Revelion, asa ca nu aveau o parte dintre feluri in meniu, cu ne si asteptaseram, de altfel. Am luat un pui picant si niste vinete cu usturoi, bune amandoua; o salata de alge de mare asa si asa, care nu era o salata, de fapt, ci doar alge murate, si “o jumatate de rata afumata”, adica feliile din poza, care nu a fost buna, suficient reincalzita, probabil ramasa prin frigider de dinainte de Anul Nou. Nota pe care le-am pus-o la mancare e pentru ce ar fi putut sa ne dea sa mancam daca ar fi vrut, nu pentru ceea ce am avut efectiv in farfurie.
Am platit 120 de lei pe aceasta rata veche de la 5 Elemente si m-am enervat! Pe cele patru feluri, un bol de orez, o limonada si o cafea a trebuit sa dam 250 de lei, din care 7 lei pe sosul de soia! Nu am avut apa, iar vin nici atat. Nu am mancat bine si nici nu ne-am saturat. Am luat la pachet ce nu ne-a placut si le-am dat, nu fara un mic sentiment de vinovatie, primului sarac gasit pe strada. Probabil ca ne-ar fi cerut mai mult de 400 de lei pentru o masa completa, cu un vin bun, ceea ce mi se pare prea mult. Si nu vorbesc despre situatiile in care au rateuri inevitabile in bucatarie, cum a fost aceasta cu zilele inchise de sarbatori, ci chiar de acelea in care au tot ce le trebuie si fac mancarea in conditi normale.
Serviciul a fost bun la 5 Elemente, cu exceptia faptului ca ne-au mintit ca mancarea e foarte buna in acel moment, desi stiau foarte bine ca nu este; sau, oricm, ca nu toata mancarea era buna. Si chiar a insistat chelnerul ca e nemaipomenita acea rata, ca e altfel decat la alte restaurante. Altfel a fost, intr-adevar, si la gust si la pret. Abia mai tarziu ne-am prins ca asta voia sa spuna. Nu le-am dat o nota mai mica la servicii pentru ca, in rest, chelnerul a fost rapid, eficient si rezistent la stres, reactionand foarte bine in fata unor clienti nervosi.
Ce ar putea sa faca restaurantele atunci cand stiu ca nu le-a iesit bine un fel de mancare in ziua respectiva, cand nu au mai gasit trufe bune sau orice altceva la piata, e un subiect care merita atentie multa si o dezbatere serioasa, o sa scriu niste articole separate pe tema asta. In Bucuresti, cu o singura exceptie, toti ceilalti se fac ca ploua. Eu, din intamplare, stiu ca cei de la 5 Elemente pot sa faca mancare mai buna, si la aceiasi bani, decat ce ne-au dat noua. Insa ce crede un client care a fost acolo in aceeasi zi cu noi? Ca aceea e rata de la 5 Elemente si ca trebuie sa dai 120 de lei pe ea.
Cu toate acestea, 5 Elemente ramane, probabil, restaurantul cu cea mai buna mancare chinezeasca din Bucuresti. Sigur, daca ai si ceva noroc…
