Alergiile alimentare sunt un tip de tulburări foarte frecvent întâlnite atât la copii, cât și la adulți. Și pare-se că numărul celor care suferă de acest tip de hipersensibilitate este în creștere. Discutăm despre cele mai comune alergii alimentare și despre alimentele „inculpate”. Și îți explicăm și cum să recunoști simptomele așa încât să-ți dai seama dacă ești alergic/ă la ceva ce tocmai ai mâncat.
Alergiile alimentare afectează aproximativ 2-4% din populația Europei și aproximativ 5-8% dintre copii. Asta înseamnă că dintre cei 500 de milioane de europeni, aproximativ 10-20 de milioane de persoane suferă de alergii alimentare. Mai mult, numărul celor care bănuiesc că au o alergie alimentară este considerabil mai mare – aproximativ 20% din populație suspectează că se află în această situație.
În cazul copiilor, mulți dobândesc în timp „imunitate” și multe cazuri de alergii (în special cele la lapte și ouă) sunt depășite de la sine odată ajunși la vârsta de 5-7 ani. Alte alergii, cum ar fi cele la pește și arahide, tind însă să se mențină în timp. Nu există, deocamdată un tratament care să rezolve această problemă definitiv, ci doar de a trata și preveni apariția simptomelor. Așa că una din cele mai sigure abordări, este evitarea preparatelor care conțin alergeni.
Ce sunt alergiile alimentare?
O alergie alimentară este o afecțiune în care anumite alimente declanșează un răspuns imunitar anormal. Sistemul imunitar „dă rateuri” și recunoaște în mod greșit unele dintre proteinele dintr-un aliment ca fiind dăunătoare. Și ce face? Lansează o serie de măsuri de protecție, inclusiv eliberarea de substanțe chimice precum histamina, care provoacă inflamațiile.
Dacă suferi de o alergie alimentară, chiar și expunerea la cantități foarte mici din alimentul cu pricina poate provoca o reacție alergică. Acesta este și motivul pentru care e foarte importantă etichetarea tuturor produselor alimentare, cu specificarea absolut tuturor ingredientelor. Și mai ales, cu menționarea expresă a acelora care au potențial alergen. Cu siguranță le-ai regăsit în toate meniurile de la restaurante.
E alergie sau intoleranță?
Deşi cele două condiții au manifestări diferite şi se abordează deosebit de către medici pentru a putea fi tratate sau ţinute sub control, mulţi dintre noi nu reuşesc să facă diferenţa dintre alergie şi intoleranţă alimentară. Bunăoară, este important să fii foarte atent la simptome pentru a putea face o descriere cât mai concretă a acestora atunci când te duci la un consult medical. Reacţia organismului la o substanţă dintr-un aliment pe care-l consumăm poartă numele de intoleranţă. Ea nu reprezintă reacţia sistemului imunitar, aşa cum se întâmplă în cazul alergiilor, şi este mult mai puţin severă decât acestea. De regulă, simptomele trec de la sine, fără tratament medical. Totuşi, unele persoane se pot plânge de manifestări destul de serioase.
Printre simptomele intoleranței se numără: arsuri gastrice; greață, balonare, crampe abdominale puternice; vomă; diaree; dureri de cap; nervozitate, iritabilitate.
Reacțiile alergice la alimente
Variază ca gravitate. Pot fi doar simptome ușoare, care implică urticarie, dar și simptome mai grave, care pun viața în pericol, implicând probleme respiratorii fatale și șoc. Alte simptome care pot apărea sunt: secreții nazale, strănut sau tuse; ochi roșii, iritați, care te mănâncă; senzația de arsură ușoară la nivelul gurii; crame, vomă și diaree. Printre simptomele mai grave se numără dificultățile în respirație; umflarea buzelor, a limbii și a gâtului; senzația de neputință, confuzie sau amețeală; pierderea cunoștinței; dureri în piept sau ritm cardiac neregulat.
Deși sunt în curs de dezvoltare strategii promițătoare de prevenție și tratament, alergiile alimentare nu pot fi în prezent vindecate. Așa că e cu atât mai important să le poți recunoaște din timp și să înveți cum le poți gestiona și ce alimente să eviți. Sunt măsuri importante pentru a preveni consecințele grave asupra sănătății.
Cum le recunoşti:
Simptomele reacţiilor alergice sunt mult mai serioase decât cele pe care le dă intoleranţa.
- Ele apar din senin, la scurtă vreme după ce ai consumat alimentul „vinovat”.
- Nu este nevoie de o cantitate mare pentru apariţia primelor semne – chiar şi o fărâmă, o muşcătură, poate dezlănţui un adevărat haos.
- Apar de fiecare dată când este consumat alimentul respectiv.
- Afectează întregul organism, nu doar sistemul digestiv, prin pete, erupţii şi mâncărimi ale pielii, imposibilitatea de a respira cum trebuie, dureri în piept sau scăderea bruscă a tensiunii arteriale.
- Există şi câteva simptome care pot fi confundate cu cele ale intoleranţei. Acestea includ diareea, senzaţia de vomă, greaţa şi durerile de stomac.
Maxim 30 de minute trec de la consumarea unui aliment cu potenţial alergen până la apariţia primelor simptome
Tipuri de alergii alimentare
Adevăratele alergii alimentare pot fi împărțite în două tipuri principale. Și aici o sa intrăm un pic în niște termeni medicali (dar ai puțină răbdare cu noi, că e important să înșelegi cum funcționează).
Alergii mediate de imunoglobulina E (IgE) – sistemul imunitar produce anticorpi IgE care reacționează la anumite alimente. O reacție alergică mediată de IgE apare, de obicei, la câteva ore de la consumul alergenului alimentar și poate include simptome de la ușoare până la severe, inclusiv anafilaxie.
Alergii non-IgE mediate – sistemul imunitar nu produce anticorpi IgE, dar unele dintre părțile lui sunt angajate în organizarea unui răspuns împotriva amenințării percepute. O reacție alergică mediată non-IgE implică adesea simptome cutanate sau digestive ori o combinație a acestora și poate apărea până la trei zile după ingestia alergenului.
Ce trebuie să faci dacă suspectezi că ai o alergie alimentară
Diagnosticul se pune doar în urma unor teste menite să descopere produsul care determină reacţia sistemului imunitar. Investigarea alergiei alimentare include: teste cutanate prick, care se citesc rapid, sunt uşor reproductibile şi mai ieftine decât metodele serologice de diagnostic; determinarea IgE specifice (implică recoltarea de sânge care este pus în contact cu diverse alergene alimentare, rezultatul fiind disponibil în câteva zile); teste de provocare orală cu alimentul suspectat (se folosesc pentru confirmarea diagnosticului când nu există corelaţie între simptome si celelalte teste efectuate, şi se realizează în centre specializate după protocoale bine stabilite).
Odată descoperită cauza reacţiilor alergice, alimentul periculos trebuie evitat cu desăvârşire, mai ales dacă este vorba de arahide, despre care se ştie că pot da simptome incompatibile cu viaţa.
Cele mai comune alergii alimentare
Deși teoretic este posibil ca orice aliment să provoace o alergie, majoritatea sunt cauzate de doar opt alimente.
Alergie la lapte de vacă
Acest tip de alergie este cel mai des întâlnită la bebeluși și la copiii mici. Însă, din fericire, în 90% dintre cazuri ea dispare până la vârsta de 3 ani. Ceea ce face să fie mai puțin frecvent întâlnită la adulți.
Copiii sau adulții cu alergie la laptele de vacă tind să aibă o reacție rapidă, după 5-30 de minute de la ingerare.
Cum știi că ai alergie la lapte de vacă: în alergia IgE mediată apar umflături, erupții cutanate, urticarie, vărsături și, în cazuri rare, anafilaxie. Alergia nonIgE, însă, are mai multe simptome de origine intestinală, cum ar fi vărsături, constipație sau diaree, precum și inflamații ale peretelui intestinal.
În cazul alergiei la laptele de vacă, singurul tratament este evitarea acestuia și a alimentelor care îl conțin.
Alergie la ouă
Alergia la ouă este a doua cea mai frecventă cauză de alergie alimentară. Și ea se manifestă îndeosebi la copii. Cu toate acestea, 68% dintre micuții care sunt alergici la ouă își vor depăși alergia până la vârsta de 16 ani. Alergia poate fi la albușul de ou, dar nu și la gălbenuș, sau invers. Totuși, cea mai frecventă este alergia la albușul de ou.
Cum știi că ai alergie la ou: apar dureri de stomac, urticarie sau erupții cutanate, probleme respiratorii, anafilaxie (în cazuri rare).
Alergie la fructe cu coajă lemnoasă
Alergia la nuci, migdale, caju și fistic se numără și ea printre cele mai comune alergii alimentare și este, de asemenea, foarte frecventă. Și din păcate și foarte severă. Atenție! Persoanele cu alergie la fructele cu coajă lemnoasă sunt alergice și la untul sau uleiurile produse din acestea. Spre deosebire de alte alergii, cea la fructele cu coajă lemnoasă durează toată viața și este foarte severă, putându-se ajunge la anafilaxie, care este amenințătoare de viață. De aceea, dacă suferi de acest tip de alergie trebuie să ai în permanență asupra ta un autoinjector cu epinefrină (uite aici cum se folosește).
Cum știi că ai alergie la nuci: apar dureri de stomac însoțite de vomă și diaree, mâncărimi de piele, respirație îngreunată, scăderea tensiunii.
Alergie la alune
Ca și în cazul alergiei la nuci, alergia la alune este foarte frecventă și poate provoca reacții severe și potențial fatale. (Cele două afecțiuni sunt considerate distincte, deoarece arahidele sunt leguminoase. Cu toate acestea, cei care suferă de alergie la alune sunt adesea alergici și la nuci.)
La circa 20% dintre copiii care dezvoltă o alergie la alune, ea dispare pe măsură ce trec de vârsta adolescenței. Cu toate acestea, sunt în curs de dezvoltare noi tratamente. Acestea presupun administrarea precisă și în cantități mici de alune sau de pudră de alergen de arahide, sub supraveghere medicală strictă, în încercarea de a desensibiliza organismul la alergie.
Cum știi că ai alergie la alune: cele mai frecvente simptome sunt inflamația limbii sau laringelui, dificultăți de respirație, dureri abdominale, vărsături, diaree, scăderea tensiunii, pierderea cunoștinței.
Alergie la crustacee
Creveții, calamarii, racii, homarii dar și scoicile (care sunt moluște) pot declanșa reacții alergice rapide, imediat după consum. Alergia la crustacee nu se rezolvă în timp. Atenție! Manifestările alergice se pot declanșa nu doar în urma consumului acestor alimente ci și în prezența vaporilor eliberați în timpul gătirii lor!
Cum știi că ai alergie la crustacee: te confrunți cu probleme digestive precum vărsături, diaree și dureri de stomac.
Alergie la grâu
Alergia la grâu tinde să afecteze cel mai mult copiii, dar adesea o depășesc până la vârsta de 10 ani. Este frecvent confundată cu boala celiacă și cu sensibilitatea la gluten non-celiacă, care pot avea simptome digestive similare. O adevărată alergie la grâu poate fi severă și, uneori, chiar fatală.
Cum știi că ai alergie la grâu: poți avea tulburări digestive, urticarie, vărsături, erupții cutanate, sau umflături. În cazuri severe, se poate instala anafilaxia.
Alergie la soia
Alergiile la soia sunt cel mai frecvent întâlnite la sugari și la copiii cu vârsta sub 3 ani. Cu toate acestea, aproximativ 70% dintre copiii care sunt alergici la soia la un moment dat o depășesc.
Cum știi că ai alergie la soia: apar mâncărimi și furnicături în gură, nas care curge, erupții cutanate, dificultăți respiratorii și posibil astm. În cazuri rare, o alergie la soia poate provoca și anafilaxie.
Alergie la pește
Alergia la pește este destul de frecventă și este considerată una dintre cele mai comune alergii alimentare. La fel ca și în cazul altor alergii, ele se dezvoltă adesea în timpul copilăriei, dar nu este neobișnuit ca o alergie la pește să iasă la suprafață mai târziu în viață.
La fel ca o alergie la crustacee, o alergie la pește poate provoca o reacție alergică gravă și potențial fatală.
Cum știi că ai alergie la pește: ai vărsături și diaree. În cazuri rare apare anafilaxia.
În afara acestor opt alergeni… clasici sa le zicem (pentru că sunt cei mai frecvenți declanșatori), mai sunt și alte alimente cu potențial alergen. Iar în cazul în care le consumi pot apărea aceleași simptome neplăcute (de la mâncărimi ușoare ale buzelor și gurii până la anafilaxie, care pune în pericol viața). Printre ele se numără semințele de in, susan, muștar și anason, dar și piersicile, bananele, avocado, kiwi, fructul pasiunii, țelina și chiar usturoiul.
Ce trebuie să faci când mergi la restaurant
Chiar dacă ai fost diagnosticat cu alergii alimentare, asta nu înseamnă că trebuie să îți iei adio de la mesele la restaurant. Ce trebuie să faci, în schimb, este să citești atent meniul. Fiecare preparat trebuie să specifice clar ingredientele folosite și chiar să atenționeze acolo unde ee vorba de alimente cu potențial alergen. Pentru un plus de siguranță, atrage-i ospătarului atenția cu privire la afecțiunea ta și nu ezita să-i ceri orice detalii suplimentare. Acolo unde există posibilitatea, îți poate recomanda un preparat similar în loc, sau se pot înlocui ingredientele periculoase cu unele sigure pentru tine (de exemplu lapte vegetal în loc de lapte de vacă).
