Russenart Communications si Gold Maya lanseaza campania de comunicare online “Cultura si tainele painii”, un proiect dedicat promovarii alimentului de baza al omenirii: Painea.
Campania se deruleaza online in perioada iunie 2014 – mai 2015 cu sprijinul a 40 de parteneri media. Pe parcursul campaniei vor fi identificate si transmise catre presa informatii despre obiceiurile romanesti legate de calendarul agrar si ortodox, combinate cu obiceiuri precrestine si dacice, alaturi de activitati de promovare, concursuri pentru blogeri si cititori etc.
In cadrul campaniei vor fi dezvoltate mai multe sectiuni: Tainele painii sau Painea in folclorul romanesc (cu prezentarea mai multor tipuri de paine si obiceiurile legate de impartirea painii sau a colacilor, ritualuri populare pagane si crestine etc.), Istoria painii (istoria aparitiei painii, proverbe despre paine, moduri de preparare), Painea straina (tipuri de paine ale altor nationalitati: naan, lipie etc.), Painea sfanta (momentele religioase si tipurile de paine folosite – prescure, azima – combinate cu simboluri si ritualuri), Retetele de paine (romanesti si straine), Povestile painii (povestiri preluate din literatura romaneasca si din alte literaturi), Concursuri pentru blogeri si cititori.
“Painea are un rol important in viata taranului roman si in traditiile sale, astfel ca pentru fiecare sarbatoare exista tipuri de paine specifice si obiceiuri diferite. De aceea, vom imparti campania in functie de calendarul agricol si calendarul ortodox al taranului roman, identificand principalele momente din viata culturala a satului, cu sarbatorile si obiceiurile cele mai importante, impartite in functie de cele 4 anotimpuri”, a declarat Larisa Toader, Managing Director Russenart Communications.
Campania “Cultura si tainele painii” va incepe cu sarbatorile de vara: Mosii de vara, Rusaliile, Sfintii marunsi, Sanzienele, Sanpetru de vara, Cricovii de vara, Santilie, Propojaniile etc. In cadrul activitatilor din perioada iunie-august vor fi identificate principalele obiceiuri ocazionate de fiecare sarbatoare si tipurile de paine folosite (colaci, prescure, bradosi etc.) pentru a fi prezentate alaturi de modul de preparare.
Despre partener
Prezent pe piata din Romania din anul 2000, brandul Gold Maya inglobeaza toate calitatile si valorile unui brand de morarit premium sub o eticheta traditionala. Folosind cereale atent selectionate si procesate la cele mai inalte standarde de calitate, Gold Maya ofera faina de malai grisat precum si faina de grau BL 00, BL 55 si BL 65. Cu faina Gold Maya se pot pregati retete
Despre organizator
Russenart Communications este o agentie de comunicare infiintata in 2008 si condusa de Larisa Toader, in calitate de Director Executiv. Compania se diferentiaza de celelalte agentii de pe piata de comunicare romaneasca prin cateva servicii unice: delegarea unor specialisti de relatii publice seniori care isi desfasoara activitatea de la biroul clientului pe o perioada determinata, consultanti specializati in promovarea start-up-urilor si a brandurilor de lux, consultanta in derularea proiectelor europene, workshop-uri aplicative. Din 2010, compania a inceput derularea unor proiecte speciale, dedicate unui public avizat: Buticul de PR, Congresul Comunicatorilor, Luxury & Elegance, Targul de Traditie, Cultura si Manufactura Romaneasca, proiectul de responsabilitate sociala “Descopera traditiile culinare romanesti!”, “50 de saptamani in bucatariile lumii”, “Cultura si tainele painii”.
Despre campanie
Campania de comunicare online “Cultura si tainele painii” este derulata de agentia Russenart Comunications in parteneriat cu brandul Gold Maya, in perioada iunie 2014 – mai 2015.
Mai multe detalii despre proiect pot fi gasite pe site-ul www.desprepaine.wordpress.com si pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/desprepaine.
(comunicat de presa)
*****
Traditii si obiceiuri identificate si promovate in cadrul campaniei de comunicare online “Cultura si tainele painii”, derulate de Russenart Communications si Gold Maya.
Mosii de vara (Mosii de Rusalii sau Mosii de oale)
Mosii de vara reprezinta o sarbatoare precrestina care precede Duminica Rusaliilor si care face parte din vechiul cult al Mosilor si stramosilor. Conform lui Romulus Vulcanescu (Mitologie romana), poporul roman a pastrat un cult complex (domestic, comunitar, funerar, sarbatoresc si ludic) acestor mosi si stramosi, mentinut prin transmiterea din generatie in generatie, pana la inceputul secolului XX. Intre comunitatea viilor si a mortilor s-a pastrat o permanent legatura in viata poporului roman, prin pomelnice, praznice, pomeni, sambete ale mortilor si sarbatori funerare. Conform etnografului si folcloristului roman, Sim. Fl. Marin, cultul mosilor la romani cuprinde pomeni si jertfe aduse acelor morti care s-au identificat cu destinele comunitatilor.
Cultul mosilor si stramosilor cuprindea 19 zile traditionale: Mosii de Craciun, Mosii de iarna, Mosii de paresimi, Mosii de Florii, Mosii de Joia Mari, Mosii de Pasti, Mosii de Sangeorge, Mosii de Ispas, Mosii de Rusalii, Mosii de Rusitori, Mosii de Sanziene, Mosii de San-Petru, Mosii de Santilie, Mosii de Schimbarea la fata, Mosii de Santa Maria, Mosii de Ziua crucii, Mosii de San Medru, Mosii de Martisor, Mosii de Corastra. (Romulus Vulcanescu, Mitologie romana, Editura Academiei, 1985, Bucuresti, p. 326).
Mosii de vara – obiceiuri si traditii
Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi.
Sarbatoarea este tinuta in special de femei care aduna din timp cele necesare pentru pomenirea mosilor si de impartit la rude, vecini si saraci. In prezent Sarbatoarea Mosilor de vara este increstinata, traditiile si obiceiurile sale fiind combinate cu traditiile de Rusalii iar darurile care sunt destinate mosilor se sfintesc. Darurile sunt duse la biserica intr-un cos de rachita, cu toarta, pe care se pune un servet cusut cu motive nationale sau un prosop nou, peste care se asaza cele necesare: o sticla de vin langa coliva, prescura, capetel, lumanari, tamaie. O parte din coliva de pe fiecare platou este taiata (luata) de dascal (de cantaret) si ramane la biserica. In biserica mai raman, pe langa coliva, prescura si capetelul. Fiecare femeie merge cu un pomelnic in fata altarului, dandu-l preotului, cu o suma de bani, spre a citi, in timpul slujbei, acest pomelnic, cu numele mortilor ei. Separat sunt platiti dascalul si clopotarul. Dupa ce se termina slujba, femeile merg la cimitir, unde preotul si dascalul, unul pe o parte a cimitirului, celalalt pe cealalta, vin la fiecare mormant. Femeile intre timp au aprins lumanarile, la capul celui decedat. Fiecare femeie aprinde lumanari la mormantul mortilor sai, pune flori si tamaiaza. Fiecare femeie, langa mormantul mortilor sai, da sticla cu vinul sfintit preotului sau dascalului, care, in timp ce se roaga, stropesc cu el mormantul. In timp ce preotul stropeste mormintele cu vin, clopotul bate incontinuu. Fiecare femeie aprinde lumanari la mormantul mortilor sai, pune flori si tamaiaza.
Intrucat ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, mormintele sunt curatate si impodobite din timp iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfasoara ceremonialului de pomenire. Impacarea sufletelor mortilor si intoarcerea lor fara incidente in morminte depinde de bogatia ofrandelor (pomenilor) si de respectarea ritualului. Ajunse acasa, femeile impart la saraci, la vecini si rude cele pregatite in acest scop: colaci, alimente, oua, dulciuri si vasul in care se pun acestea.
Cand se impart oale de pamant sau strachini, la mosii de vara, se leaga de toarta buchetele de flori sau cirese si sunt umplute cu lapte, vin sau apa. De Mosi nu se consuma deloc bauturi alcoolice. Cultul stramosilor, prin pomana colacului ritualic si a primelor fructe se imbina cu obiceiul culinar al placintei cu poame (cirese, visine, capsuni) cand finii veneau la casa nasei si a moasei lor, cu prima ofranda a lui Ciresar ca legatura a nasterii cu prima recolta de fructe.
Pogorarea Sfantului Duh (Cincizecimea, Rusaliile)
Pogorarea Sfantului Duh este, impreuna cu sarbatoarea Pastelui, cea mai veche sarbatoare crestina. Amplitudinea ei se datoreaza si Mosilor de vara, sarbatoare care precede Duminica Rusaliilor. Cu aceasta sarbatoare se incheie perioada sarbatorilor pascale. Suprapunandu-se peste sarbatoarea populara a Rusaliilor, este foarte dificila diferentierea obiceiurilor si practicilor crestine de cele precrestine. De aceea, in cultura si traditia romaneasca, exista trei tipuri de obiceiuri si practici populare de Rusalii: arhaice, precrestine si agrare.
Obiceiuri agrare – Incununarea Boului
Conform folcloristului Clemente Constandin, in Tara Hategului se desfasura un obicei estival in cadrul nedeii de Rusalii conform caruia gospodarii impodobeau cel mai frumos animal de munca cu o cununa de flori de camp culese de flacai dimineata pe roua si impletita de batrinii satului. Pornind din capatul satului, zece barbati voinici purtau pe ulita 10 perechi de boi impodobiti cu flori intre coarne si cu clopote de tabla. In fruntea lor mergea boul cel mare, “mirele”, impodobit cu cununa, flancat de o parte si de alta de calareti. In chiotele multimii, convoiul strabatea drumul pana la curtea celui mai de seama gospodar. In curtea acestuia, mirele-bou era invartit de jur-imprejur si era imbiat sa-si inmoaie botul intr-o farfurie plina de grau. Gospodarul arunca apa peste el si peste multime, in timp ce flacaii dadeau glas unor strigaturi, precum: “Sa cresti grau la noi/ Pana-n coarne la boi/ Sa stai la secerat/ Ca mandra la sarutat”. Apoi cununa era luata de pe fruntea boului si asezata pe peretele dinspre rasarit al grajdului pana anul viitor. Acest ritual se petrecea in trecut in mai multe sate din Tara Hategului, prelungindu-se de-a lungul verii, pana la sfarsitul muncilor agricole.
Obiceiuri precrestine – Cultul Stramosilor
Conform cultului stramosilor, exista credinta ca, din Joia Mare pana la Rusalii, spiritele mortilor umbla printre cei vii si asteapta sa primeasca de pomana. De aceea, pentru a le imbuna si pentru a le determina sa se intoarca in mormant, mormintele sunt curatate si impodobite cu flori si frunze; in unele regiuni se pune usturoi la fiecare cruce de pe morminte.
In Teleorman a ramas obiceiul ca in dimineata de Rusalii sa fie culese frunze de nuc, sa fie sfintite la biserica si sa se presare de acasa pana la cimitir. In Muntenia, in stransa legatura cu cinstirea mortilor, in ziua de luni dupa Rusalii, crezandu-se ca sufletele acestora au ostenit se mai pastreaza obiceiul spalatului copiilor pe picioare. In acest obicei, exista o legatura intre mila crestina fata de suferinta fizica, cinstirea mortilor prin milostenie si smerenia invatata de la Iisus.
Femeile pregatesc un pasat de porumb (boabe de porumb rasnite mare si fierte in lapte) pe care il pun in strachini de lut impodobite cu flori si fructe si le impart pentru pomenirea mortilor. Alaturi de strachini se impart si oale de lut, in care se pune apa rece si proaspata de la fantana. In satele din Teleorman se impart strachini cu orez cu lapte, grau cu lapte sau colarez. Unele dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina. Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.
Obiceiuri arhaice – Rusaliile (Rusalcelor)
In traditia populara, Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh incepand cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Pasti) si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. Tot credinta populara spunea ca cel caruia i-au fost luate mintile pentru ca a privit la dansul Ielelor, poate fi vindecat numai de „calusari” pentru ca ei aveau puterea de a vindeca si de a alunga aceste spirite. De aceea, femeile nu lucrau nimic in toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, in sambata si duminica Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei sau de nuc.
