Cand ne-am descris (subtitrat) proiectul Restograf ca “o monografie a restaurantelor bucurestene”, am stiut bine in ce ne bagam si ce ne asteapta, mai ales ca e un proiect initiat pe Internet, si centrat pe acesta, in mare masura. «Monografie» in limba romana inseamna, pe scurt, «un studiu amplu asupra unui anumit subiect, tratat detaliat si multilateral». Printre altele, asta ne obliga sa redam si sa reflectam toate faptele si punctele de vedere, cat mai neutru si mai obiectiv posibil.
Sigur, atacurile, ironiile, invectivele si chiar insultele au inceput sa curga in comentariile de pe Restograf chiar din primele zile. Cele mai multe din adapostul anonimatului, desigur, insa nu numai de acolo. Vizata e toata lumea, nimeni nu a ramas «imaculat»: angajatii si fostii angajati ii «demasca» si le cer socoteala patronilor, clientii pe angajati si pe patroni, patronii pe cei din jur si pe concurenta, cititorii pe noi, cei de la Restograf, patronii si angajatii tot pe noi, cum ca pe « altii » i-am criticat mai putin, cititorii intre ei etc. etc.
Ni s-a atras de mai multe ori atentia, pe un ton mai aluziv sau mai imperativ, dupa temperamentul emitatorului, cum ca ar trebui sa «facem curatenie» pe Restograf, pentru a ne dovedi respactul fata de cititori: «Proiectul dumneavoastra ar fi mult mai credibil/serios daca nu ati permite comentarii care nu au legatura cu subiectul pe care incercati sa-l promovati (atacuri la persoana in principal; am avut senzatia ca am intrat pe un canal de MIRC, lucru pe care nu l-am facut niciodata), aici referindu-ma la review-uri privind restaurantele din RO. Degeaba este sustinut proiectul de atatea somitati (merita tot respectul pentru acest lucru) daca nu exista nici un fel de respect pentru utilizatorii care incearca macar sa contribuie la imbunatatirea serviciilor din domeniu, chiar daca sunt comentarii negative. Daca nu e intentia dumneavoastra asta atunci imi cer scuze, va rog sa ignorati mesajul meu. Oribila senzatie!» (verbatim).
Stiam ca vom primi astfel de mesaje si stiam si ca o parte dintre cititorii mai delicati se vor duce sa citeasca alte site-uri mai bine puse la adapost de realitatea mundana. Insa a trebuit sa facem o alegere, deloc simpla si usoara, e drept. Chiar in prima noastra declaratie de intentie am spus cu cuvinte clare ca noi vrem sa facem o radiografie profunda si sa fim o oglinda fidela (chiar cinica, daca e nevoie) a realitatii gastronomiei bucurestene (componenta obiectiva) si, pe de alta parte, sa ne luptam cu ceea ce credem noi (componenta subiectiva) ca trebuie demascat si combatut aici. Or, acestea sunt restaurantele zilelor noastre, acestia sunt patronii, acestia sunt clientii, acestia sunt angajatii, acestia sunt cititorii, cei care scriu aici, cu mana si cu cuvintele lor, acesta e Internetul…
Sa alegi cand sa lasi atacurile si invectivele pe un site e o problema dificila, si decizia aceasta depinde, in mare masura, de scopul pe care il urmaresti. Daca e un demers riguros, sau chiar stiintific, prin care vrei sa prezinti si sa analizezi informatiile, atunci orice forma de cenzura poate deforma aceasta realitate. Apoi, unde sa te opresti cu aceasta cenzura? Doar la cuvintele care nu sunt in DOOM? Sau intri si pe semnatica si pe «analiza de continut si de text», cauti sa citesti «printre randuri»? Si cum formulezi si prezinti criteriile dupa care alegi ce lasi sa apara si ce nu? Si daca intervii, o faci doar suprimand portiuni de text, propozitii sau fraze intregi, sau iti iei libertatea de a inlocui tu anumite cuvinte sau formulari? Cam cum fac unii care apeleaza la «gardieni» software automatizati, care mi-au publicat intr-o zi «yield prostitutuate» unde scrisesem eu «yield curve»…
Si asta e doar partea legata de forma. Insa urmeaza problemele legate de continut, care sunt inca si mai dificile. Noi nu ne-am propus sa verificam veridicitatea informatiilor postate de unii sau de altii, si cred ca nimeni nu poate face asta pe Internet, chiar daca si-ar propune. In privinta comentariilor, in niciun caz noi nu ne asumam un rol de arbitru. Cei care sunt obisnuiti cu ale Internetului, stiu ca nu tot ce scrie acolo e adevarat, mai ales cand e scris sub anonimat. Oricine poate scrie ce crede de cuviinta despre un lucru sau altul si cititorii stiu ca in spetele numelui respectiv poate fi cineva care vrea sa faca rau firmei sau unei anumite persoane, un concurent care vrea sa discrediteze pe cineva, un client nemultumit care inmulteste cu 10 lucrurile negative pe care le-a observat etc. etc. Sunt multe astfel de comentarii pe site-ul nostru de la fosti angajati frustrati sau suparati, cu cuvinte grele la adresa restaurantului respectiv sau a cuiva de acolo. Noi nu avem niciun criteriu dupa care sa putem spune ca unele dintre aceste remarci sa ramana si pe altele ca trebuie sa le stergem. Chiar si la adresa mea si a celorlalti fondatori ai Restografului sunt cuvinte grele in comentariile de pe site, insa nu am sters pe niciunul pana acum. Alt motiv important care ne impiedica sa intervenim in aceste dispute si discutii aprinse este ca, daca am face asta, automat s-ar putea considera ca ceea ce ramane are “girul” nostru. Or, de aici ar putea pleca infinit mai multe discutii si dispute.
Asadar, am cantarit cu multa responsabilitate avantajele si dezavantajele pentru cititori, pentru noi si pentru reusita proiectului Restograf, ale formei si continutului comentariilor de pe site-ul nostru. Problema ramane deschisa, fara indoiala, si stim bine ca nu am convins cu argumentatia de mai sus decat o foarte mica parte a celor deranjati sau chiar suparati de ce scrie acolo. Toate punctele de vedere si argumentele aduse de o parte si de cealalta a acestei controverse sunt binevenite. Poate ca si un chestionar pe acest subiect ar fi edificator. Va rog, asadar, sa participati la acest mic sondaj ad-hoc!
[poll id=”36″] [poll id=”37″]