La poalele muntilor Carpati, unde ritmurile vietii urmeaza rasaritul si apusul de soare – povestea ciobanilor romani; am descoperit un microclimat, casuta ciobanilor de langa Cheia, cu o stana care are nici mai mult nici mai putin de 450 de capre si oi. Aici ne-au intamplinat cu multa bucurie si caldura cei trei ciobanasi, cu fata arsa de soare, alaturi de paznicii lor credinciosi. Din fericire, cel mai mic dintre ei, Mura, o pata neagra cu ochi ca taciunele ne-a indragit si ne-a prezentat.

Un peisaj parca rupt din amintiri din copilarie, unde cei trei ciobani aveau toate cele necesare – o mica curte cu gaini, curcani, rate si un bordei pentru porci.

Surprinsi putin de oamenii de la oras s-au grabit sa intampine cu bucate de-ale gurii din pridvorul lor; era acel gust natural parca de la casuta bunicilor, din vremurile de alta data, unde totul este 100% natural.

Ne-au povestit cursul vietii de zi cu zi: desteptarea la orele 5 ale diminetii si inceperea drumetiei. Doar noi parca eram niste jurnalisti icognito stangaci – caci turma de 450 de animale si paznicii destoinici insoteau ciobanii ca in fiecare zi, impreuna, intr-o armonie perfecta.

Dintre frumoasele aventuri traite alaturi de ei a fost si invitatia de seara…la muls. Priceperea si indemanarea lor era extraordinara. Mare le-a fost mirarea caprelor de la Cheia cand au incaput pe mainile noastre; caci departe de noi stapanirea acestor tehnici, care par atat de simple. Au avut multa ingaduinte cu noi, si ele si ciobanii, care ne priveau incantati, cu un zambet strengaresc.

Caprele sunt vestigiile unei vieti traditionale de cioban, strans legat de natura. Stramosii nostri au descoperit probabil din intamplare de acum 5000 de ani ca se poate consuma si laptele altor mamifere si ca il pot transforma in branza. Este suficient sa lasi laptele la prins si sa observi fenomenul de coagulare. Primul pas in procesul de formare are rolul de a indeparta zerul ramas intre particulele de coagul. Laptele de capra contine in medie intre 3,5 -4,5% grasime, o valoare relativ superioara laptelui de vaca. Cu 6% mai mult, laptele de oaie este cel mai bogat in grasimi. Conditia primordiala pentru a obtine un lapte de inalta calitate, bogat in grasimi este de oferi caprelor o hrana sanatoasa, in natura, pasuni innverzite, la poalele muntilor, unde iarba este foarte foarte verde, sau pajistile pe versantii de munte, uitate de civilizatie, unde doar ciobanii si turmele lor pot ajunge. In acelasi timp aromele plantelor parfumeaza laptele si confera branzeturilor un gust deosebit.

In medie din 100 de litri de lapte se produc 11 kilograme de branza. Calitatea branzeturilor depinde de calitatea laptelui. Branza de capra de stana este fabricata din lapte crud, nepasteurizat, fara a aplica alte proceduri de modificare a compozitiei. Procedul de fabricatie incepe prin filtrarea laptelui printr-o panza foarte fina, tifon. Pentru coagularea laptelui ne bazam pe bacteriile naturale din aer care transforma lactoza in acid lactic. In Europa centrala, laptele are un rol mai important in alimentatie decat pe altele continente. In Asia, Africa, America latina, populatiei ii lipseste lactoza, enizma disociata fara de care laptele nu poate fi digerat. Diferentele climatice au determinat si diferentele de alimentatie.

De departe aceasta societate de la stana poate parea primitiva, atat de diferita de viata de la oras, unde fiecare isi indeplineste rolul sau, un sistem monetar de demult – barter, departe de televizor ; o societate insufletita de acele valori puternice, autentice : adevar, onestitate, munca cinstita, dragoste pentru natura, fireasca, ceea ce noi numim atat de pompos protectia mediului inconjurator.

Cred ca cea mai frumoasa poveste este aceasta pe care inca puteti sa o descoperiti alaturi de copii dumneavoastra ; in lumea de astazi, unde totul este atat de rapid si unde tehnologia ne indeparteaza de natura, va invit sa uitati de tot pentru 48 de ore si sa traiti doua zile in pielea unui cioban din Romania, copiii vor fi incantati. Cred cu tarie ca societatea noastra incepe cu educatia copiilor nostri – ei sunt viitorul nostru. Daca nu vrem ca ei sa ne condamne peste urmatorii 50 de ani este timpul sa schimbam ceva in societatea noastra. Va las cu o ultima interogatie – ce mostenire le lasam copiilor nostri?

*

*

*