Studiu intocmit in 2010 de Asociatia Restaurantelor Sustenabile (Sustainable Restaurant Association).

Ce cantitate de mancare arunca restaurantele? Cat din aceasta cantitate este mancare intoarsa de la mese? Cat de interesati sunt consumatorii de ce se intamplă cu mancarea pe care o lasa in farfurii?

Raspunde la aceste intrebari al doilea Raport Global privind Meniurile, lansat de Unilever Food Solutions. Studiul “Bucatarii sustenabile: Cum reducem reziduurile alimentare” arata ce cantitati de deseuri alimentare arunca restaurantele, precum si care este atitudinea consumatorilor fața de problema resturilor alimentare produse de restaurantele unde obisnuiesc sa manance cand ies in oras: 3 milioane de tone de deseuri alimentare aruncate anual de restaurantele din intreaga lume

Cifrele comunicate prin Raportul Unilever Food Solutions sunt impresionante: in fiecare an, industria alimentara genereaza in intreaga lume 3 milioane de tone de deseuri alimentare, dintre care 1 milion de tone provin din mancarea pe care consumatorii o lasa in farfurii la restaurante.
Potrivit noului raport al Unilever Food Solutions, consumatorii sunt constienti de proportiile problemei si vor sa stie mai mult despre ce se intampla cu mancarea pe care o arunca restaurantele, de care se simt responsabili: 74% dintre respondenti sustin ca e important sa afle ce se intampla cu deseurile alimentare. Ingrijorarea este mai mare in tarile emergente: 87% dintre non-occidentalii chestionati se arata preocupati de modul in care sunt gestionate resturile alimentare din localuri, in timp ce in lumea occidentala 80% dintre respondenti spun ca problema este importanta pentru ei.
Preocuparea consumatorilor pentru mancarea aruncata de restaurante se manifesta sub forma disponibilitatii lor de a plati mai mult pentru o masa in oras in localuri care trateaza responsabil aceasta problema si au adoptat scheme de evacuare si reciclare a deseurilor alimentare, care nu daunează mediului: 70% dintre persoanele intervievate in tarile emergente ar plati mai mult pentru o masa in astfel de localuri, fata de 46% dintre persoanele intervievate in tarile occidentale.

Aceasta preocupare a consumatorilor pentru mancarea pe care o arunca restaurantele ar putea fi explicata de procentul mare de resturi alimentare pe care chiar consumatorii le lasa in farfurii atunci cand mananca in oras – potrivit Raportului, care citeaza Asociatia Restaurantelor Sustenabile – 30% din totalul de deseuri alimentare, mai exact 1 milion de tone de reziduuri alimentare provin din farfuriile consumatorilor.

„Cantitatea tot mai mare de deseuri alimentare rezultate in restaurantele din lumea intreaga ne-a facut sa ne implicam intr-o campanie de informare asupra risipei de alimente. Prin solutiile propuse, cat si prin campaniile de educare a publicului larg, ne alaturam partenerilor nostri din industria de horeca in lupta de a reduce deseurile alimentare”, precizeaza Maria Gavrilescu, Chanel Marketing Leader in cadrul Unilever Food Solutions Romania.

O alta informatie furnizata de Raportul Bucatarii Sustenabile este aceea ca un procent mult mai mare de consumatori din tarile emergente – 89% considera ca practicile sustenabile adoptate de restaurante ar trebui sa fie facute cat mai vizibile, pe cand procentul celor din tarile occidentale care cred acelasi lucru este mai mic – 66%.

Consumatorii considera ca responsabili pentru asigurarea transparentei cu privire la practicile de evacuare si reciclare a deseurilor alimentare adoptate de localuri sunt in primul rand guvernele – 46% dintre consumatori le considera responsabile, apoi operatorii din restaurante (chelnerii si proprietarii de restaurante)- 29%, furnizorii din industria alimentara – 13%. 6% dintre consumatorii chestionati considera ca cei responsabili sa se intereseze daca localurile au adoptat practici de reciclare a deseurilor alimentare sunt chiar consumatorii, pe cand alti 6% considera ca ONG-urile specializate ar trebui sa informeze consumatorii care sunt restaurantele care au adoptat practici sustenabile de evacuare a deseurilor alimentare.

Pentru a incuraja preocuparea consumatorilor pentru cantitatea de reziduuri alimentare aruncate de restaurante si pentru a ajuta la reducerea acestei cantitati, Unilever Food Solutions Romania a distribuit in Centrul Vechi, vineri seara, 5 000 de pungi de hartie, in cadrul evenimentului A doggy bag is a goodie bag, cu mesajul ca fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantitatii de deseuri aruncate de restaurante cu o punga, incurajand consumatorii sa ia mancarea ramasa in farfurie la pachet.

Bucurestenii care au ajuns in Centrul Vechi vineri seara au primit doggy bag-uri la intrarea in restaurante si pub-uri, in care au fost incurajati sa-si ia mancarea la pachet cand le ramane in farfurie. Evenimentul a precedat comunicarea rezultatelor Raportului Bucatarii Sustenabile si a venit in sustinerea lui, scopul acestei actiuni fiind de a transforma o simpla masa in oras intr-o actiune de protejare a mediului, printr-un gest simplu de a lua resturile alimentare acasa, intr-o punga de hartie (doggy bag), numita Punga pentru bunatati, tocmai pentru ca a fost creata ca o solutie de gestionare a resturilor alimentare.

“Ceea ce am vrut sa transmitem prin aceasta actiune este ca prin simplul gest de a-ti lua ceea ce-ti ramane in farfurie acasa, intr-un doggy bag, ajuti la reducerea cantitatii mari de deseuri alimentare aruncata anual de restaurante. Si este doar un prim pas, pentru ca astfel de actiuni vor continua, tocmai pentru ca pana acum am vazut cat de mult rezoneaza consumatorii cu acest subiect in mediul online, unde am intiat o dezbatere cu privire la cererea sau nu a doggy bag-ului.”, adauga Maria Gavrilescu, Channel Marketing Leader Unilever Food Solutions.

Despre raport: Cel de-al doilea Raport Global “Bucătării Sustenabile: Cum reducem reziduurile alimentare” a fost realizat de BrainJuicer, in parteneriat cu Salt PR, pe baza unui chestionar aplicat unui numar de 3.500 de respondenti din sapte tari (Statele Unite, Marea Britanie, China, Germania, Rusia, Brazilia si Turcia), care mananca in oras cel putin o data pe saptamana.